Cine vrea să facă din Ştefan cel Mare o icoană a moldovenismului primitiv?

Episodul penibil de la ceremonia depunerii de flori la monumental lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Capitală, cu ocazia împlinirii a 512 ani de la moartea marelui voievod şi cu implicarea lui Igor Dodon, marioneta Kremlinului, a limpezit apele.

Liderul socialiştilor a fost întâmpinat la statuia domnitorului cu un recital de cântece patriotice româneşti, fapt care arată că oamenii nu mai acceptă să tolereze confiscarea imaginii lui Ştefan cel Mare, în scopul promovării unor false idei moldoveniste, idei plămădite în laboratoarele de pe Lubyanka şi promovate la Chişinău prin intermediul inor cozi de topor ale Moscovei.

Din contra, cetățenii de bună credință se întăresc în convingerea că prezenţa lui Ştefan cel Mare în destinele Moldovei a fost de natură să sporească interesul Europei pentru poporul care a făcut din spaţiul vechii Dacii o stavilă în calea oştilor Semilunii.

De altfel, chiar principala idee politică a cronicii slave a Moldovei din veacul al XV- lea este că Ştefan cel Mare “era legat de toţi principii creştini ai Europei” și că elita politică europeană, spre deosebire de cea rusească, l-a recunoscut pe marele voievod moldovean drept un personaj emblematic din istoria Bătrânului continent.

Nu are rost să enumerăm toate mostrele de apreciere frățească, venite din partea marilor exponenți ai politicii europene, ne vom referi doar la câteva:

Papa Sixt al IV-lea l-a numit pe Ștefan „Atletul lui Hristos”, scriindu-i: „Faptele tale, săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii nostri, au adus atâta celebritate numelui tău, încât ești pe buzele tuturor și ești lăudat de către toți”.

Totodată, Bonfinus, cronicarul maghiar, spunea despre Ştefan că a fost ”un om foarte rafinat şi foarte fin în meşteşugul războiului”, în timp ce veneţianul Mateo Muriano adăuga că ”este un om foarte înţelept şi demn de mare laudă, foarte iubit de supuşi, căci e blând şi drept, foarte vigilent şi darnic”.

Aceste calităţi excepţionale l-au făcut si pe regele Sigismund al Poloniei să-l numească pe voievodul moldav ”Stephanus ille magnus”( Ştefan cel Mare)

”Vitejia şi succesul lui Ştefan erau renumite la popoarele vecine pentru experienţa în chestiunile militare şi faptele celebre săvârşite contra turcilor, tătarilor şi ungurilor”, preciza, la rândul său, cronicarul polonez Wapowski.

După cum se observă, niciun domnitor din această parte a Europei nu s-a învrednicit de atâtea cuvinte de prețuire din partea curților europene, precum Ștefan Cel Mare. În schimb conducătorii de la Moscova au trecut sub tăcere clipele de vitejie ale marelui voievod, deoarece acestea nu se pliau pe propriile lor interese.

De unde și convinegerea clară că Ștefan cel Mare era un domnitor cu o pronunțată vocație europeană, cu o mentalitate modernă și cu o dorință de afirmare, specifică doar Bătrânului Continent.

A face acum din Ștefan cel Mare o icoană a moldovenismului primitiv, înseamnă să-i întinezi memoria, înseamnă să să-i calci în picioare idealul de a-şi vedea ţara liberă, alături de marile popoare ale Europei.

In acest context incercarea unora ca Dodon , Pascaru sau altii de a folosi imaginea lui Stefan cel Mare impotriva actualului stat Romania este una care trebuie condamnata, ca fiind periculoasa si distructiva.

Romania si R.Moldova trebuie sa-si gestioneze inteligent trecutul istoric comun, astfel inchit ambele state sa fie in parteneriat si colaborare, iar trecutul istoric sa fie doar baza de uniune culturala si spirituala.

Centrul de analiza si consultanta politica Rating

Moldova, între ciocan şi nicovală: De la capcanele Filat și Rogozin, la Guvernul “ultimei şanse”

Aşadar, zarurile au fost aruncate.
Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, semnat la 27 iunie 2014 şi ratificat în data de 2 iulie 2014 a intrat în vigoare de ieri, 1 iulie 2016. Cale de întoarcere nu mai există, iar integrarea europeană nu mai este doar un obiectiv moral, cu rădăcini geopolitice, ci şi un vector bătut în cuie din punct de vedere juridic.

Rogozin care a fost trimis de Putin sa opreasca parcursul european a RM, a facut mult spectacol, insa nu a reusit nimic, mai mult, clasa politica moldoveneasca la ridiculizat si marginalizat.

Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană a fost posibilă, datorită efortului unor tineri curajosi, care, în aprilie 2009, au plătit cu propriul sânge pentru dorinţa de a răsturna regimul autoritar al lu Vladimir Voronin şi de a trăi liber. Crearea Alianţei pentru Integrare Europeană, dintre PDM, PLDM şi PL şi alternanţa la guvernare a făcut posibilă reluarea negocierilor  cu Uniunea Europeană, promovarea unor reforme si crearea unui climat favorabil pentru parafarea şi semnarea Acordului de Asociere cu UE.

Acest climat a fost distrus, însă, partial de modul în care una din componentele coaliţiei de guvernământ a înţeles să se manifeste. O formaţiune cu real potential, cu cei mai mulţi deputaţi, PLDM a fost, însă, sugrumata de coruptie si ambiţiile exagerate ale liderului său, Vlad Filat, dar, mai ales, de interesele obscure, pe care acesta le promova, alături de un grup de persoane devotate, pe care le-a plasat în funcţii-cheie.

Ascunzindu-se dupa ideile de integrare europeana, Filat si complicii sai au adus R.Moldova in stare de prefaliment.
Controlând Ministerul de Interne cu structurile sale coercitive, Vama, Fiscul, Vlad Filat a gestionat o veritabilă caracatiță mafiotică, care înghițea banii statului. Iar condamnarea recenta a lui Filat, legata de dispariţia miliardului din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, fapt care a zguduit sistemul bancar al Republicii Moldova, a șocat opinia publica interna și internaționala.

În cele din urmă, Vlad Filat a ajuns sa fie condamnat penal pentru faptele sale, iar unii dintre confidenţii săi dau şi ei cu subsemnatul la procuratură. Însă încrederea populației în partidele pro-europene a fost zdruncinată puternic, din cauza unor inși care au băgat mâinile până la cot în vistieria statului.

Noul guvern, condus de Pavel Filip, învestit în ziua de 20 ianuarie 2016, are dificila misiune de a restabili încrederea oamenilor în clasa politică.  Coalitia majoritara, formata fara PLDM-ul fidel lui Filat, a demonstrat, ca partide si deputati cu vederi politice diferite, pot guverna eficient impreuna, fara scandaluri si certuri.

Acest guvern al „ultimei şanse”, aşa cum l-a numit, inspirat, ministrul de Externe Andrei Galbur, are misiunea istorică de a reabilita guvernarea RM in fata partenerilor de dezvoltare, dar si sistemul politic moldovenesc în genere.

Dacă va reuşi acest lucru, iar primele semnale pozitive deja există, noua putere va recăpăta încrederea UE si FMI, va fi restabilita finantarea internationala, iar integrarea noastră în marea familie europeană va deveni realitate.

Centrul de analiza si consultanta politica Rating