Negocierile între PL, PLDM și PD privind formarea unei noi coaliții de guvernare, au intrat în impas, a declarat Dorin Chirtoaca, dupa o nouă rundă de consultări .
Deocamdată nu se cunoaște, cînd și unde va avea loc o altă rundă de negocieri , semn, că partidele și-au luat o pauză.
Sunt cîteva chestiuni principiale care îndepărtează partidele proeuropene, și împiedică atingerea unui compromis necesar.
În primul rind, apar disensiuni la propunerea PL, privind distribuirea egală a funcţiilor între cele trei partide, pe cind celelate două insistă pe distribuirea în funcţie de reprezentativitatea parlamentară a fiecărui partid în parte.
Altă divergentă ar fi, că PL optează pentru alegerea șefului statului în Parlament, pe cînd PLDM dorește alegerea directă a Președintelui.
Partidele proeuropene, ar trebui sa țină cont de poziția UE, principaulul partener de dezvoltare a RM.
Astfel Comisia Europeană a adoptat după scutinul electoral din 30 noiembrie 2014 o declaraţie, în care menţionează că ,UE aşteaptă cu nerăbdare formarea rapidă a unui guvern atotcuprinzător şi responsabil în Republica Moldova, si ca UE este gata să-şi continue cooperarea strînsă cu Republica Moldova pe drumul ei către o mai mare transparenţă, pentru statul de drept şi pentru o economie de piaţă mai puternică.
Ambasadorul SUA, a declarat întrun interviu pentru Ziarul Național, că “R. Moldova trebuie să găsească cei mai buni candidați calificați, indiferent de afilierea politică.
Moldova este într-un moment crucial, iar competența tehnică și integritatea sunt calități mult mai valoroase pentru posturile-cheie din Guvern decât orice altceva”.
Se discută mult și despre deschiderea PCRM, pentru o colaborare cu partidele proeuropene, dar există premise pentru un Guvern de uniune naţională?
Este evident ca fara aportul PCRM, nu va putea fi ales seful statului și nici modificată Constituția în Parlament.
Astfel, ar fi bine ca PCRM să primească statutul de opoziție constructivă, cu acordarea unor pîrghii de control asupra actului guvernării.
Dacă discutăm despre valori europene, atunci partidele proeuropene ar trebui să insiste ca instituțiile judiciare și de drept să fie depolitizate.
Nu se poate admite sa fie partajate politic, justiția și autoritati publice, gen, Procuratura Generală, CNA, CNI, SIS, CEC, și Consiliul Coordonator al Audiovizualului .
Pentru a ocupa funcții de conducere în aceste institutii, trebuie organizate concursuri publice, în baza de CV și examene, asa ar fi corect și democratic.
Sperăm că noua coaliție, va întelege că avem nevoie de un guvern cu mai putine ministere și agenții.
Una din cele mai mari probleme cu care se confrunta RM , este corupția, mai ales marea corupție.
Viitoarea guvernare, va trebui sa vina cu o viziune noua in aceasta privinta, sa nu fie repetate greselile din trecut.
În speță, în ceea ce priveste combaterea coruptiei mari, unii experți propun să examinam experiența pozitiva a Romaniei, activitatea DNA și lupta cu marea corupție.
Centru Național Anticorupție trebuie să dețină funcții de prevenire a corupţiei , identificarea ariilor de risc unde corupția are loc, aspecte vulnerabile, analiza legislativă şi analiza practicilor, iar rezultatele sa fie prezentate sub forma unor rapoarte analitice către beneficiari.
Se impune lichidarea organului de urmărire penală de la CNA.
Funcţia de reprimare a fenomenului de corupţie, identificarea cazurilor concrete prin care se manifestă vulnerabilităţile , inclusiv activitatea operativă si desfăşurarea activităţii de urmărire penală, trebuie sa fie in competenta Procuraturii Anticorupție.
Procuratura Anticoruptie din RM, trebuie sa activeze la fel ca și DNA din Romania, doar atunci vom avea rezultate în lupta cu marii corupți.
De asemenea, trebuie asigurată trecerea instituţiei din subordinea Guvernului sub control parlamentar .
Viitoarea componență a Parlamentului mai are o datorie față de societate, ce tine de securitatea naționala și aparare.
Constatăm cu regret, ca pachetul de modificari legislative, ce ține de reformarea domeniului securității, nu a fost votat în lectura finala de precedenta componența a Parlamentului.
În contextul evenimentelor sîngeroase din Ucraina, și a riscurilor iminente pentru securitatea națională, trebuie să avem un Serviciu de Informații și Securitate, puternic și independent.
Dacă nu dorim sa avem un nou “Donetk și Lugansk” în Moldova, trebuie să acordăm SIS-lui dreptul de a intenta dosare penale pe articole din Codul penal ce țin de securitatea statului și lupta împotriva terorismului, și dreptul de a cere mandat de securitate, de la instanța de judecată.
Activitatea unui serviciu de inteligență presupune eficacitate, flexibilitate, competenta stricta și responsabilitate în fața societații.
Iar activitatea SIS-lui trebuie evaluată de Parlament și societatea civila, serviciul trebuie să raporteze în fata societatii obiectivele și rezultatele obținute.
Conform legislatiei, Serviciul este condus de un Director, numit în funcţie de Parlament, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani.
Este evident ca SIS-ul nu trebuie partajat politic, iar Directorul actual trebuie să-și finalizeze mandatul, deoarece deţine un mandat inamovibil .
Revenind la negocierile dintre partidele proeuropene, ar fi bine ca acordul de constituire a noii alianţe sa fie semnat pina la prima sedinta a noului legislativ.
Unica soluție, de depașire a divergențelor, si de identificare a unui consens, ar fi participarea la negocieri a liderilor partidelor proeuropene.
Pentru formarea unei noi coaliții de guvernare e nevoie de compromis din partea tuturor partidelor.
Roman Mihăeş 