Integrare euro-asiatică, condominium ruso-occidental, sau continuarea vectorului de integrare europeană ?

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, analistul politic Roman Mihăeș a vorbit despre situația politică actuală din Republica Moldova, pronosticul său pentru perioada de pînă la semnarea Acordului de Asociere RM-UE, dar și despre cum va fi campania electorală.

T: Dle Mihăeș, cum ați caracteriza situația politică actuală din Moldova?

R.M.: Criza din Ucraina și eventualele pericole pentru Republica Moldova ne permit să concluzionăm că pe dimensiunea strategică de securitate și apărare națională s-au făcut mai multe erori grave, de către toate guvernările din 1994 și pînă în prezent. Conceputul de neutralitate din Constituție s-a dovedit ineficient. În prezent, nimeni nu garantează securitatea RM și a cetățenilor săi. Nu s-au luat în calcul riscurile posibile din partea forțelor armate separatiste din Transnistria, adversarul direct și principal al integrității teritoriale și statalității RM. Astăzi, armata RM este convențională, nu dispune de trupe, echipamente și armament modern, capabil să asigure paritatea și să descurajeze forțele separatiste din Transnistria, care sînt mult mai bine pregătite și dotate tehnic .

În baza reformei promovate de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) din 2005-2009, Serviciului de Informații și Securitate i-au fost reduse competențele, a fost lipsit de dreptul de a efectua urmărirea penală și nu poate lupta eficient cu separatismul, spionajul și terorismul.

Din exterior Federația Rusă (FR) face presiuni asupra conducerii RM de a abandona cursul de integrare europeană, în acest sens există și avertizările vicepremierului rus Rogozin.

Criza din Ucraina înseamnă dispariţia sistemului internaţional de după 1991, atunci cînd Rusia a acceptat distrugerea URSS. Astăzi, Rusia lui Putin și-a propus să refacă URSS, dar în altă formă, de Uniune Eurasiatica, Ucraina și Republica Moldova fiind direct vizate.

În plan politic intern situația din RM poate fi caracterizată ca fiind una de stabilitate politică și finalizare a unui mandat de circa 5 ani al Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) și Coaliției Pro-Europene (CPE).

T: În cîteva zile, se împlinește un an de la constituirea Coaliției Pro-Europene. A făcut față aceasta obiectivelor pe care și le-a stabilit?

R.M.: Alianța de guvernare a început să culeagă roadele reformelor demarate încă în 2009, a fost liberalizat regimul de vize cu UE, iar la 27 iunie va fi semnat Acordul de Asociere și Liber Schimb între RM și UE.

Schimbările făcute la vîrful CPE, au permis resetarea acesteia în mai 2013 și i-au asigurat o activitate eficientă.

T: Tot în cîteva zile se împlinește un an de la învestirea actualului Guvern. Cum ați caracteriza activitatea acestuia?

R.M.: Guvernul actual și-a îndeplinit principala misiune – cea de finalizare a eforturilor de integrare europeană. Contribuția lui Iurie Leancă la liberalizarea regimului de vize, semnarea Acordului de Asociere și apropierea de UE a fost și este una determinantă. Rating-ul personal a lui Leancă este mult mai înalt decît a fostului Premier Filat și în aceste condiții apare întrebarea despre rocada mică, sau rocada mare în PLDM. Rocada mare ar însemna cedarea Președinției PLDM către Iurie Leanca, cu trecera lui Vlad Filat în pozitia de prim-vicepreședinte a partidului. Rocada mică ar însemna păstrarea funcției de Președinte pentru Filat, iar Leancă să devină numărul unu pe lista de partid la alegeri.

T: Și Parlamentul sub conducerea lui Igor Corman tot un an face. Care e verdictul Dvs.?

R.M.: Președintele Parlamentului a preluat ștafeta de la predecesor și a reușit să-și impună respectul în fața deputaților. Igor Corman este o figură de compromis în cadrul CPE, iar ponderea sa politică creşte semnificativ.

T: Ce pronostic aveți pentru perioada imediat următoare, adică de pînă la semnarea Acordului de Asociere RM-UE pe 27 iunie?

R.M.: Se va încerca tensionarea situației interne pentru a forța guvernarea de la Chișinău să petreacă mai întîi un referendum, apoi să fie semnat Acordul de Asociere. În acest sens ar putea sa fie conjugate eforturile antieuropenilor de la Chișinău și a separatiștilor de la Tiraspol. Există temeri ca Kremlinul nu se va opri, că va putea interveni militar şi dincolo de frontierele Ucrainei, inclusiv prin intermediul forțelor militare din Transnistria în RM. Astăzi, în conjunctura actuală, cînd Ucraina controlează regiunea Odesa, este puțin probabilă o intervenție militară a armatei transnistrene asupra RM. În prezent, Ucraina are suficiente motive să ajute RM în preluarea controlului efectiv asupra regiunii transnistrene. Iar daca regimul separatist va deveni agresiv și va încerca folosirea armatei împotriva RM, ar putea urma o acțiune militară comuna a RM și Ucrainei, susținute logistic și cu echipamente de NATO și România, în rezultatul căreia regiunea transnistreană ar putea intra sub guvernarea comună moldo-ucraineană pentru un termen de cîțiva ani, pînă la stabilizarea situației. Astfel există puține premise că forțele antieuropene vor reuși să demită guvernarea actuală și mai degrabă RM va semna Acordul de Asociere cu UE la 27 iunie.

T: Cît timp credeți că va rezista actuala Coaliție de guvernare?

R.M.: Actuala CPE va rezista atîta timp cît componentele sale se vor simți confortabil și vor avea interesul să guverneze împreună. Logic ar fi ca să continue guvernarea comună pînă la alegerile parlamentare.

T.: La ce evenimente politice majore ar trebui să ne așteptam pînă în toamnă?

R.M.: Situația din RM, depinde foarte mult de ce se va întîmpla în Ucraina. Stabilizarea situației din Ucraina după alegerile prezidențiale din 25 mai ar putea avea o influență pozitivă și asupra RM. E puțin probabilă căderea Guvernului CPE, dar nu aș exclude încercarea de a corupe unii deputați, în încercarea de a demite Guvernul Leancă.

T: Cum credeți că va fi campania electorală din toamnă?

R.M.: Se știe deja că componentele CPE – PD, PLDM, PLR, dar și PL, nu vor crea o alianță preelectorală. Va fi, fără îndoială o campanie dură. Fiecare partid va merge pe cont propriu și va încerca să obțină un scor electoral cît mai bun. Pentru prima dată regimul separatist din Tiraspol ar putea permite deschiderea secțiilor de votare în regiune, ceea ce va avantaja forțele proruse la alegeri. Este important ca partidele din actuala CPE să nu se atace reciproc şi murdar în campania electorală, căci astfel vor spori șansele pentru revenirea stîngii pro-ruse la guvernare.

T: Care e pronosticul Dvs. pentru alegerile parlamentare, care, se pare, vor avea loc în noiembrie?

R.M.: În condițiile RM, nici un partid nu va deține de unul singur majoritatea parlamentară și va fi inevitabil o coaliție de guvernare după scrutinul electoral. După alegeri se pot înfăptui trei scenarii de formare a coalițiilor de guvernare: 1. de integrare euro-asiatică; 2. condominiumul ruso-occidental 3; continuarea vectorului de integrare europeană.

1. În cazul victoriei forțelor de stînga (PCRM, PSRM și altele), se va instala o guvernare care va renunța la integrarea europeană și va pleda pentru integrare eurasiatică, pentru Uniunea Vamală, în interesul Rusiei. Șansele pentru acest scenariu, în opinia mea, sînt de circa 20%.

2. În cazul victoriei electorale clare a partidelor membre ale actualei CPE și anume PD, PLDM, PLR, și PL, va fi continuat procesul de integrare europeană. Șansele pentru acest scenariu sînt de circa 40%.

3. În cazul în care nici forțele pro-ruse și nici cele pro-occidentale nu vor obține o victorie sigură, se poate întîmpla constituirea unei alianțe dintre PCRM şi PLDM, mai puțin PCRM – PLDM – PD, ceea ce ar însemna instituirea unui condominium ruso-occidental asupra RM, pentru un termen de cel puțin 4 ani.

În  dependență de evoluțiile din Ucraina și RM, atît UE/SUA, cît și Rusia ar putea opta pentru un status-quo după alegeri în RM. Șansele pentru acest scenariu sînt de circa 40 %.

Andriana Cheptine
http://tribuna.md/2014/05/24/interviu-roman-mihaes-dupa-alegeri-pot-fi-trei-scenarii-de-formare-a-coalitiei-de-guvernare/

P.S.

Referitor la plecarea lui Tkaciuk din fractiunea PCRM, se discuta foarte mult.

Este cert ca Tkaciuk a incercat sa organizeze demiterea lui Voronin din fruntea PCRM, si sa-l izoleze, dar nu a reusit, si s-a retras din prima linie.

Conflictul dintre aripa Tkaciuk din PCRM, si echipa Voronin va continua.

Insa sansele lui Tkaciuk de a prelua, la comanda unor forte rusesti PCRM, sunt mici si va esua.

 

Cedarea lui Putin și efectele asupra Ucrainei și R.Moldova

Anuntul Presedintelui  Putin privind retragerea trupelor ruse de la granite, si solicitarea aminarii referendumului pentru independenta a regiunilor Donetk si Lugansk, i-a surprins atit pe cei cei care sustin autoritatile de la Kiev, cit si pe separatistii din Sud Estul Ucrainei.

Putin a mai declarat ca alegerile prezidentiale din Ucraina, programate pentru data de 25 mai, sunt o miscare „in directia corecta”, insistind insa si pe o reforma constitutionala.

Declaratia lui Putin, considerata a fi un pas inapoi de la pozitia dura anterioara, a fost facuta  in cadrul unei conferinte de presa , alaturi de presedintele Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Didier Burkhalter presedintele si ministrul de Externe al Elvetiei.

Este evident ca Putin a cedat sub presiunea sanctiunilor instituite anterior de catre UE si SUA, insa  violentele din Ucraina, au fortat occidentul sa adopte pozitii mai dure, si sa anunte noi sanctiuni economice impotriva FR.

Informatiile despre inghetarea conturilor lui Ianukovici si a apropiatilor lui in Elvetia, dar si a renuntarii acestei tari la secretul bancar, sunt convins ca au avut si ele un efect la cedarile lui Putin pe subiectul ucrainean.

Din cauza conflictului cu Ucraina, Rusia pierde lunar zeci de miliarde de euro, ceea ce pune in pericol regimul politic instituit de Putin, si ameninta in perspectiva chiar cu dezmembrarea tarii, asemanatoare cu caderea Imperiului Rus, si a URSS.

Cel mai probabil, Putin prefera o Novorusie independenta, decat o noua alipire, pentru ca ar scuti Rusia de cheltuielile imense legate de intretinerea infrastructurii si populatiei , pensii, salarii, burse etc.

Separatistii prorusi din Ucraina isi propun recrearea Noii Rusii ca stat independent, in relatii confederale cu Rusia.

Astazi, separatistii din sud-vestul Ucrainei au raspuns negativ la apelului Presedintelui rus, declarind ca si la Donetk si in Lugansk, vor fi petrecute referendumuri separatiste.

S-ar putea interpreta acest joc al lui Putin , ca o incercare de a se delimita public de actiunile separatistilor ucraineni, sa se creeze impresia ca acestia nu sunt dirijati din Rusia, ca sa evite astfel sanctiunile occidentului.

In ceea ce priveste RM, observam ca Rusia si-a exprimat ingrijorarea cu privire la eforturile Republicii Moldova de a-si intari relatiile cu UE si a amenintat cu sanctiuni.

Trimisul presedintelui rus in Transnistria, Dmitri Rogozin, a avertizat chiar ca Moldova poate pierde  Transnistria daca isi continua traseul european.

Insa, la cererea Sovietului Suprem de la Tiraspol, Putin deocamdata a refuzat sa recunoasca independenta transnistriei.

Intro discutie cu presedintele SUA, Putin a declarat ca Rusia se pronunta  pentru o solutionare pasnica si definitiva a problemei transnistrene  in actualul format de negocieri 5+2.

La aceasta etapa, desprinderea Transnistriei de Republica Moldova nu intra in planurile Moscovei.

Deschiderea frontului moldovenesc, si reincalzirea conflictului transnistrean inghetat,
nu este in interesul Kremlinului, deoarece eventuale actiuni militare, ar antrena reactii promte suplimentare din partea UE si SUA, ceea ce ar putea conduce la sanctiuni economice si politice suplimentare si dureroase impotriva FR.

Se apropie alegerile parlamentare, si Moskova ar putea spera la un rezultat excelent al partidelor antieuropene, care in cazul formarii unei majoritati parlamentare ar putea reorienta politica externa a RM spre Rusia.

Apoi Rusia ar putea forta federalizarea Republicii Moldova cu drept de veto pentru RMN si Tiraspol asupra politicii interne si externe a Chisinaului.

P.S.

Un nou focar de ciocniri violente ar putea izbucni la 9 mai, daca taberele rivale se vor intalni in centrul Chisinaului cu ocazia Zilei Europei si a Victoriei.

In acest context e necesar ca fortele de ordine sa actioneze ferm si sa nu admita altercatii intre manifestanti.