Conform legii din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite – locuim in URSS si RSSM!

La 31 august sarbatorim ca de obicei cu mult fast ziua limbii romane. Recunosc in fata intregii lumi ca iubesc limba romana si ma mindresc cu faptul ca este limba oficiala a R.Moldova, Romaniei si Uniunii Europene. Politicienii, deputatii si ministrii, mai ales cei care fac parte din natiunea titulara, iarasi vor declara cit de mult iubesc limba romana si cit de mult fac ei pentru promovarea acesteia. Am recitit astazi legea din 1989 „cu privire la functionarea limbilor vorbite” si mi-am dat seama cit de minciunosi sunt parlamentarii care declara ca iubesc limba romana si sunt patrioti a neamului. Multi dintre ei viseaza probabil sa li se instaleze monumente postmortem. Culmea, conform legi in vigoare, mai exista RSSM si URSS! Aici as mai dori sa amintesc ca si Constitutia trebuie modificata, ca sa fie scris clar ca limba de stat sau oficiala este limba romana.

Citeva intrebari  pentru deputatii in Parlament.

1.Stimati deputati : – Stiti voi oare ca in prezent in R.M. este in vigoare legea din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite, cu toate imperfectiunile sale datorate timpului in care a fost adoptata?

2. De ce dupa adoptarea Constitutiei din 1994,  legea din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite nu a fost redactata sau adoptata intr-o redactie noua?

3. De ce nu este ratificata de catre Parlamentul R.M. „Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare”, care ar reglementa toate problemele in acest domeniu? Acest document prevede un sir de masuri practice pentru protectia si sustinerea limbilor minoritare pe teritoriile unde locuiesc compact.

Cititi si va cruciti oameni buni ce lege avem si cum respecta deputatii limba materna.

LEGE Nr. 3465

din  01.09.1989

cu privire la funcţionarea limbilor vorbite
pe teritoriul RSS Moldoveneşti

Publicat : 01.10.1989 în B.Of. Nr. 9     art Nr : 217

Consfinţirea prin Constituţia (Legea Fundamentală) a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a statutului limbii moldoveneşti ca limbă de stat are menirea să contribuie la realizarea suveranităţii depline a republicii şi la crearea garanţiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieţii ei politice, economice, sociale şi culturale. RSS Moldovenească sprijină aspiraţia  moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinînd cont de identitatea lingvistică moldo-romînă realmente existentă – şi a romînilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi de a-şi satisface necesităţile culturale în limba maternă.

Atribuind limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat RSS Moldovenească asigură ocrotirea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor de orice naţionalitate, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldovneşti, indiferent de limba pe care o vorbesc,  în condiţiile egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa Legii.

În scopul ocrotirii şi asigurării de către stat a dezvoltării limbii găgăuze RSS Moldovenească crează garanţiile necesare pentru  extinderea consecventă a funcţiilor ei sociale.

RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru folosirea şi dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi care locuiesc în republică.

Independenta R.Moldova a fost dobindita prin lupta

La 27 august 1991 eram si eu in Piata Marii Adunari Nationale si impreuna cu zeci de mii de oameni ne bucuram de Adoptarea Declaratiei de Independenta. Am remarcat atunci ca mitingul din PMAN si lucrarile Parlamentului au fost transmise in direct de catre TVR si  prima tara care a recunoscut independenta R.Moldova a fost Romania.

Se stie ca atunci au fost doua scenarii, unul de unire cu Romania si altul de independenta. Deoarece in R.M in Parlament nu era o majoritate care sa voteze Unirea, iar in Romania era Presedinte Ion Iliescu, prieten de-a lui Gorbaciov , adversar declarat al reunirii Basarabiei cu Romania, a cistigat scenariul declararii independentei.

Agonie si extaz, asa pot fi caracterizate acele timpuri.

Cu doar citeva zile mai inainte la Moskova a fost o tentativa de lovitura de stat, atunci cind GKCP a incercat sa preia puterea. La 19 august dimineata am aflat de la tv si radio ca a fost  constituit – Государственный Комитет по чрезвычайному положению (ГКЧП), imediat Chisinaul s-a transformat intr-o fortareata de lupta impotriva dictaturii. Trebuie mentionat ca conducerea de atunci in frunte cu Mircea Snegur a fost una curajoasa si a organizat rezistenta impotriva putcistilor. Timp de citeva zile tricolorul moldovenesc si actiunile de la Chisinau antipuci , impreuna cu actiunile sustinatorilor lui Eltin care s-au baricadat la Moskova in Casa Alba au dominat stirile de la televiziunile din Rusia si din intreaga lume.

Independenta R.M. nu a cazut din pod cum incearca sa afirme unii comentatori stingisti ci a fost dobindita in lupta de elitele patriotice si masele simple de oameni de atunci. URSS a fost desfiintata de miscarile pentru eliberare nationala din fostele republici unionale, inclusiv din Rusia. Un aport important la dobindirea independentei l-au adus Uniunea Scriitorilor din Moldova, cenaclul Alexei Mateevici, Frontul Popular din Moldova, Organizatia Tineretului Democrat din Moldova, Liga Femeilor din Moldova si altii.

Zilele trecute m-am intilnit cu mai multi cunoscuti care in acele timpuri 1989-1991 pledau pentru independenta, participau la mitinguri anticomuniste etc. Majoritatea au fost persecutati de autoritatile de atunci, au fost arestati, exmatriculati din universitati, dati afara de la servici etc. Ei nu au primit si nici nu vor primi vreodata medalii de la Ghimpu si alti presedinti.

Apoi a fost razboiul de la Nistru din 1992 care a demoralizat populatia si revenirea stingii in 1994 la alegerile parlamentare cind a cistigat PDAM . De atunci si pina in prezent avem la guvernare partide sau aliante cu program de stinga, caci si programul de guvernare al AIE  contine teza neutralitatii, parteneriatului strategic cu Rusia si dezvoltarii CSI. AIE este o structura necesara de tranzitie de la stinga neocomunista retrograda  a lui Voronin si Tkaciuk spre o guvernare democratica.

La 19 ani de la independenta se discuta despre falimentul statului moldovenesc care trebuie modernizat si înlocuit cu un stat democratic.Moldova furata de nomenclatura din toate timpurile, este rusinea Europei, cu un PIB anual pe cap de locuitor de circa 1.400 dolari SUA, la nivelul Africii. Unii declara ca in R.M. in premiera mondiala a fost construit capitalismul de cumatrie, a ramas doar ca el sa fie descris de catre specialisti in lucrari teoretice fundamentale.

Norocul nostru este ca avem hotar cu UE , care nu ne va permite sa murim de foame, si chiar in prezent conform spuselor unor demnitari circa 70% din buget este suplinit din banii europeni.

Marele test pentru democratia moldoveneasca vor fi referendumul constitutional si viitoarele alegeri prezidentiale si parlamentare. Abia dupa petrecerea acestor alegeri si constituirea unei coalitii de guvernare necomuniste vom putea sa declaram ca RM merge spre UE si va dezvolta o democratie functionala. Astazi inca nu stim ce va fi si suntem in pericol de a ne fi bagata pe git o guvernare cu un PCRM nereformat si atunci se va termina visul unei RM independente si europene.

Colacul de salvare a tarii si oamenilor poate veni doar din partea UE si este important ca la Chisinau sa fie o guvernare care sa accepte colacul si sa mearga pe drumul cel drept.

Astazi ma mindresc cu faptul ca sunt moldovean si roman si va felicit cu ziua Independentei pe toti cetatenii Moldovei.

Boicotarea referendumului se pedepseste penal si contraventional

PCRM si alte citeva partide indeamna electoratul sa boicoteze referendumul constitutional din 5 septembrie. Domnul Eugen Stirbu , Presedintele CEC a facut unele declaratii la 25 august , care  pot fi interpretate ca sustinere a boicotarii referendumului de care organele de stat si nu e corect dun punctul meu de vedere. Am selectat din Codul Penal si Codul contraventional articolele care se refera la incalcarile electorale.

Astfel actiunea de boicotare are citeva aspecte:

1.Indemnul PCRM de a nu se prezenta alegatorii la vot, asa numita boicotare a alegerilor este in cimpul legal in caz ca se limiteaza doar la indemnul de a nu se prezenta cetatenii la referendum si daca nu este insotita si de actiuni, ce implica –“Împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activităţii organelor electorale”.

2. “ Împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activităţii organelor electorale” asa cum sunt descrise in art.181 Cod Penal, inseamna raspundere penala pentru: blocarea sau atacarea localurilor secţiilor de votare prin orice mijloc şi în orice formă; sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale; săvîrşită cu periclitarea vieţii persoanei; însoţită de vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii; soldată cu alte urmări grave. Astfel in savirsirea acestei infractiuni pot fi incadrate si indemnurile unor Consilii locale, Primari, consilieri etc. care indeamna cetatenii si institutiile statului la boicotarea referendumului, deoarece acestia nu sunt concurenti electorali. Plus ca in aceste cazuri putem vorbi si de un concurs de infractiuni printre care trebuie mentionate in primul rind articolele 327, 328 si 335 din Codul penal, abuzul de putere sau abuzul de serviciu si excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Astfel persoanele cu functii de raspundere ar trebui sa se abtina de la declaratii si actiuni care ar putea sa impiedice prin orice mijloace  exercitarea libera a dreptului electoral sau împiedicarea activităţii organelor electorale.

Iar Procuratura si alte organe de stat abilitate in domeniu trebuie sa actioneze privind depistarea infractiunilor si pedepsirea vinovatilor, astfel incit referendumul constitutional sa fie petrecut in corespundere cu legislatia.

Codul Penal

Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul
de serviciu
(1) Folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
(2) Aceeaşi acţiune:
b) săvîrşită de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere;
c) soldată cu urmări grave
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
(3) Abuzul de putere sau abuzul de serviciu, săvîrşit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
Articolul 328. Excesul de putere sau depăşirea
atribuţiilor de serviciu
(1) Săvîrşirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
(2) Aceleaşi acţiuni însoţite:
a) de aplicarea violenţei;
b) de aplicarea armei;
c) de tortură sau acţiuni care înjosesc demnitatea părţii vătămate
se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):
b) săvîrşite de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere;
c) săvîrşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale;
d) soldate cu urmări grave,
se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Articolul 335. Abuzul de serviciu
(1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită de către un notar sau auditor
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):
a) săvîrşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale;
b) soldate cu urmări grave
se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Articolul 181. Împiedicarea exercitării libere a dreptului
electoral sau a activităţii organelor electorale
Împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului electoral sau împiedicarea activităţii organelor electorale:
a) săvîrşită prin blocarea sau atacarea localurilor secţiilor de votare prin orice mijloc şi în orice formă;
b) săvîrşită prin sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale;
c) săvîrşită cu periclitarea vieţii persoanei;
d) însoţită de vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
e) soldată cu alte urmări grave,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani.
Articolul 182. Falsificarea rezultatelor votării
Falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

CODUL CONTRAVENŢIONAL
AL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 47. Împiedicarea exercitării dreptului electoral
Împiedicarea accesului în localul de votare
se sancţionează cu amendă de la 20 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Articolul 48. Folosirea în alegeri sau la referendum
a fondurilor venite din străinătate sau a
fondurilor nedeclarate public
Folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din străinătate sau a fondurilor nedeclarate public se sancţionează cu amendă de la 30 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
Articolul 49. Împiedicarea activităţii organului electoral
(1) Nefurnizarea de către persoane cu funcţie de răspundere a datelor şi materialelor solicitate de organul electoral, precum şi neîndeplinirea hotărîrii acestuia luate în limitele competenţei
se sancţionează cu amendă de la 20 la 30 de unităţi convenţionale.
(2) Distrugerea, deteriorarea intenţionată prin orice mod a listei electorale sau a afişei electorale, sau a listelor de subscripţie pentru susţinerea iniţierii referendumului
se sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale.
(3) Refuzul de a executa dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul aferent
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
(4) Scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot înmînat pentru votare
se sancţionează cu amendă de la 5 la 10 unităţi convenţionale.
Articolul 50. Afişarea informaţiilor electorale
în locuri neautorizate
Afişarea materialului de agitaţie electorală sau a materialului de susţinere a referendumului în alt loc decît cel stabilit
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
Articolul 51. Înscrierea în mai multe liste de candidaţi
Acceptarea deliberată a persoanei de a fi înscrisă în mai multe liste de candidaţi
se sancţionează cu amendă de la 15 la 25 de unităţi convenţionale.
Articolul 52. Agitaţia electorală în ziua imediat
anterioară zilei votării ori în ziua votării
Continuarea agitaţiei electorale sau a agitaţiei pentru susţinerea referendumului în ziua imediat anterioară zilei votării ori în ziua votării
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului electoral.
Articolul 53. Încălcarea legislaţiei electorale
de către membrii organului electoral
(1) Neaducerea la cunoştinţă publică de către membrii comisiilor electorale a propunerilor de desemnare a candidaţilor sau a problemelor supuse referendumului
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
(2) Părăsirea nemotivată a localului de votare înainte de începerea totalizării rezultatelor alegerilor sau rezultatelor referendumului şi pînă la semnarea procesului-verbal
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.
(3) Neînmînarea nejustificată a buletinului de vot persoanei înscrise în lista electorală sau înmînarea către un singur alegător a mai multor buletine decît este prevăzut de lege
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.

Codul electoral

Articolul 70. Răspunderea penală

(1) Se consideră infracţiuni, pentru care se aplică pedeapsă penală, în conformitate cu prevederile Codului penal, următoarele acţiuni:

a) împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului de  vot  şi de a fi ales, aceeaşi faptă însoţită de cauzarea  leziunilor corporale grave sau de periclitarea vieţii oamenilor;

b) falsificarea prin orice mijloace a rezultatelor votării;

c) deschiderea urnelor de vot înainte de termenul stabilit prin lege pentru încheierea votării;

d) atacarea localurilor secţiilor de votare, sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale;

e) votarea intenţionată a unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decît are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals.

(2) Cauzele penale privind infracţiunile prevăzute la alin.(1) se examinează de organele procuraturii.

(3) Preşedinţii organelor electorale şi alte persoane cu funcţii de răspundere sînt obligate să informeze imediat organele procuraturii despre acţiunile care, după opinia lor, conţin elemente constitutive ale infracţiunilor, legate de efectuarea alegerilor, care  i-au devenit cunoscute.

(4) Cauzele penale cu privire la faptele enumerate la alin.(1) comise în perioada campaniei electorale se examinează de către procuratură în termen de 5 zile.

Articolul 71. Răspunderea contravenţională
(1) Se consideră contravenţii şi sînt pasibile de răspundere contravenţională faptele prevăzute la art.47–53 din Codul contravenţional al Republicii Moldova.

(2) Contravenţiile se constată şi se examinează de către organele afacerilor interne conform Codului contravenţional.

(3) Preşedinţii organelor electorale, alte persoane care deţin informaţii concludente despre comiterea contravenţiilor sînt obligate să informeze imediat organele afacerilor interne despre faptele care le-au devenit cunoscute şi care, după opinia lor, conţin elemente constitutive ale contravenţiilor legate de efectuarea alegerilor.

Ar fi buna o participare a PL si PLDM pe o lista comuna la alegerile anticipate?

Astazi au aparut doua articole interesante, a lui Petru Bogatu „Toti impotriva lui Vlad Filat” si “De ce tace Filat?” de Alexandru Cozer. Ambii autori sunt ingrijorati de faptul ca premierul este atacat din mai multe parti , inclusiv de catre aliatii din AIE , dar si de catre unii „prieteni” din interiorul partidului. Pe retelele sociale se discuta ca dupa membrul Biroului Permanent Central Nagacevschi din partid ar putea pleca chiar si prim-vice presedintele PLDM Alexandru Tanase.

Cu siguranta ca atacurile impotriva lui Filat vor continua deoarece se apropie alegerile anticipate. Unii nu exclud chiar ca Guvernul Filat sa fie demis dupa referendumul din 5 septembrie de catre un vot comun PD cu PCRM. Asta ar fi o lovitura aproape mortala data PLDM si personal lui Filat in preajma alegerilor prezidentiale si parlamentare, deoarece ii va lipsi de mesaje electorale dar si de resursele administrative. Insa Filat pierzind unii prieteni, a gasit unul nou care poate sa cintareasca cit toti ceilalti luati la un loc.
Am remarcat faptul ca la aproximativ doua saptamini dupa intilnirea Voronin-Nariskin a urmat cea dintre Filat si Basescu. Fara indoiala ca Rusia a dorit sa arate ca mizeaza pe o alianta PCRM cu PD in viitoarea electorala. Astfel Voronin primeste o sansa nesperata sa revina la guvernare, cu conditia sprijinirii lui Lupu in turul unu sau doi al alegerilor prezidentiale, in dependenta de rezultate. Inca nu se cunosc toate detaliile celor convenite la Moskova, insa unii declara ca Voronin a  garantat ca in cazul in care in turul doi vor trece Lupu si Filat, atunci el se obliga sa cheme electoratul comunist sa-l voteze pe Lupu in schimbul postului de Presedinte al Parlamentului.
Iar Filat si echipa sa de consultanti au inteles rapid abandonul si mesajul ca Rusia nu-l mai vede nici Presedinte si nici in alianta de guvernare , au actionat rapid si in consecinta a avut loc intrevederea Basescu-Filat.
Se zice ca aceasta intilnire a putut sa aiba loc si datorita interventiei unor oficiali de la PPE din care face parte PDL si la care se afiliaza si PLDM in curind. Astfel Basescu are de rezolvat o problema complicata, sa incerce sa-i impace  pe Filat si pe Ghimpu, astfel incit unul din ei sa cedeze si sa faca posibila trecerea celuilalt in turul doi al alegerilor prezidentiale. Altii merg mai departe si declara ca in general ar fi buna o participare pe o lista comuna a celor doua partide PL si PLDM la parlamentare, cu un candidat comun la prezidentiale, astfel incit sa obtina primul loc in alegeri si sa dea tarii si Presedintele si primul-ministru. Iar dupa alegeri urmind chiar sa fuzioneze, formind astfel cel mai puternic partid din tara, membru al PPE. Viata bate filmul uneori.

Voronin lucrează pentru Ghimpu si Filat!

Mihai Ghimpu a  declarat la tv moldova 1 ca in situaţia in care PCRM boicoteaza referendumul „Voronin lucreaza pentru Ghimpu”. „Voronin şi PCRM nici nu s-au gindit ca nevotindu-l pe Lupu, Ghimpu va deveni Presedinte.

Am decis sa scriu despre aceste afirmatii ale lui Ghimpu, pentru ca reprezinta adevarul gol – golut. De fapt esenta crizei politice si constitutionale pe care o avem este in aceasta schema: Voronin contra Lupu = Ghimpu dar si Filat. In prezent PL si PLDM sunt doua partide mari, credibile, foarte important – cu experienta de guvernare, care au sansa alaturi de PD sa guverneze si dupa alegerile anticipate. Este un cadou nesperat adus de Voronin partidelor de centru-dreapta si dreptei proromanesti din Basarabia, deoarece timp de un an Ghimpu si Filat care se identifica drept etnici romani, au reusit sa se fortifice , sa-si consolideze partidele, sa demonstreze ca R.M. poate fi guvernata eficient si de catre fortele de centru-dreapta. Ba chiar au demonstrat ca in aceasta conjunctura complicata datorata si crizei economice mondiale, doar o guvernare de centru si centru-dreapta , sustinuta de UE, FMI, BM si alti finantatori si donatori mondiali, poate sa aduca donatii si credite si sa guverneze eficient tara. Sa ne amintim ca Voronin si guvernul sau spre sfirsitul mandatului s-au certat cu finantatorii internationali si cautau bani de imprumut in Rusia si China , cu dobinda mare si cu conditionare politica, ba chiar unii experti au declarat ca una din conditiile creditului chinez ar fi fost aducerea a circa 100 mii de specialisti chinezi pentru imlementarea proiectelor. PCRM apartine de domeniul trecutului, cu un Voronin compromis, ultimul presedinte de partid din RM membru al CC al PCM, cu un ideolog Tkaciuk care nu vorbeste ostentativ limba romana, un partid care se declara continuatorul PCM si PCUS, care nu se reformeaza si ramine a fi un partid periculos pentru democratia moldoveneasca.

Concluzia e simpla,Voronin blocindu-l pe Lupu la postul de presedinte, fara sa vrea a creat o alternativa viabila la guvernarea comunista, care a salvat RM de colaps si faliment si pentru a continua reformele democratice este necesar ca AIE sa fie pastrata si dupa alegerile anticipate.

La aspectele legate de referendum si conflictul dintre politicienii din AIE voi reveni in alt articol.