Despre Formatul Normandia si efectele sale

La 9 decembrie, a avut loc summitul de la Paris, în formatul Normandia, la care au participat pe lângă președinții Ucrainei și Rusiei, cancelarul Germaniei, Angela Merkel și președintele Franței Macron. La final, s-a dat publicității un comunicat, care insa nu contine prevederi senzationale .
https://www.president.gov.ua/ru/news/zagalni-uzgodzheni-visnovki-parizkogo-samitu-v-normandskomu-58797

Zelenschi si Putin au declarat ca sunt multumiti ca s-a reluat dialgul dupa trei ani in formatul Normandia.
Ambasadorul Ucrainei in Romania a declarat, despre summitul de la Paris ca este mai mult un succes decât înfrângere.

In calitate de realizari putem mentiona, citeva înțelegeri importante privind încetarea focului, schimbul de prizonieri și extinderea misiunii OSCE.
Zelenschi a mers la  summit avind in spate o presune enorma din partea unor partide,  care cereau să nu accepte nici un fel de compromis care să ducă la federalizare,  să nu accepte alegeri în zonele ocupate, controlate de separatiștii pro-ruși, pina la evacuarea trupelor rusești, si pina la preluarea controlului asupra graniței de stat dintre Ucraina și Rusia în sectorul Lugansk și Donețk.

De mentionat, ca despre Crimeea nu s-a discutat nimic, insa in comunicatul final a fost inclusa formula Steinmeier, care trebuie sa fie implementata in legislatia ucraineana.
Unii experti au comentat ca aceasta formula ar fi in detrimentul interesului national al Ucrainei si ca ar conduce spre federalizare.

De fapt discutiile contradictorii sunt despre adoptarea unei legi privind statutul special al zonelor controlate de separatiștii din Donbass.
Kremlinul insista in baza intelegerilor de la Minsk pe introducerea modificarilor in Constitutia Ucrainei, pe cind Kievul oficial pune conditii , gen preluarea controlului asupra frontierei, inainte de adoptarea legii privind statutul special.
Presedintele Zelenschi a declarat ca timp de un an va fi elaborata o noua lege privind statutul special al Donbasului.

In ceea ce priveste R.Moldova , este pozitiv faptul ca in rezultatul negocierilor dintre Putin si Zelenschi, s-a ajuns la un compromis in ce priveste tranzitul gazelor prin Ucraina.
Exista o intelegere pentru a semna un contract intre Gazprom si Naftogaz, pina la 31 decembrie.
Un alt semnal important este pentru separatistii transnistreni, ca visele lor pentru independenta sunt iluzorii.
Kremlinul este dispus si in cazul separatismului din Ucraina dar si a regiunii transnistrene, sa accepte statute speciale pentru acestea in cadrul Ucrainei si R.Moldova.

O noua fila in activitatea Procuraturii

Odata cu alegerea domnului Stoianoglo in functia de Procuror General, s-a finisat o etapa in epopea privind evolutia reformei Procuraturii in R.Moldova.
Sa ne amintim ca in anul 2016 Parlamentul RM, a adoptat o lege a Procuraturii noua, la care s-a lucrat peste trei ani de zile si care a fost apreciata pozitiv de catre experti si pricipalii parteneri de dezvoltare a RM, inclusiv UE.
Apoi au fost efectuate si modificari la Constitutie.
In rezultat avem o situatie clara in legislatie, un CSP cu imputerniciri sporite, inclusiv cu dreptul de a face concurs privind alegerea Procurorului General, dar si rolul important al Presedintelui tarii care semneaza decretul de numire.
Dar au venit evenimentele din 7 si 8 iunie anul curent, cind o noua Coalitie de guvernare formata din PSRM si Blocul Acum a adoptat o Declaratie privind caracterul captiv al statului si justitiei din RM si au fost facute presiuni ca Procurorul General Harunjem sa demisioneze.
Dupa demisia lui Harunjen, la insistenta Blocului Acum, a fost in citeva rinduri modificata legea Procuraturii.
A fost stabilit, ca Parlamentul va numi un Procuror General interimar si a fost numit domnul Robu.
Apoi a mai fost facut un set de modificari si Blocul Acum a obtinut, ca Ministerul Justitiei sa obtina dreptul sa formeze o Comisie din experti, care sa faca concurs privind candidatura PG.
Intre timp a fost publicata si o opinie preliminara  a Comisiei de la Venetia  destul de critica la pachetul de reforme propus de MJ.
Astfel, putem concluziona ca reformele initiate de Ministerul Justitiei din Guvernul Maia Sandu , au fost netrasparente si indreptate spre subjugarea politica a justitiei, in speta de a institui control politic asupa Procuraturii Generale si Curtii Supreme de Justitie.
Putem atribui la tentativa de a incerca subjugarea Procuraturii Generale si a initiativei de asumare a raspunderii, pe modificari la legea Procuraturii, in fata Parlamentului de catre fostul Premier Maia Sandu.
In cadrul dezbaterilor la alegerile locale, Ion Ceban, a declarat ca Procurorul General interimar Robu, a fost propus de Andrei Nastase, ceea ce inseamna ca s-a instalat o figura controlata politic .
Influienta politica poate fi aribuita si  dosarului privind asa zisa tentativa de uzurpare a puterii de stat, pentru ca  asupra acestui dosar sau antepronuntat Nastase si Sandu.
Exista banueli rezonabile ca acest dosar a fost fabricat impotriva oponentilor politici a Blocului Acum si noul Procuror General, trebuie sa dispuna un control rapid care sa raspunda la intrebarea, de ce mai intii pe acest dosar a fost refuzata intentarea, apoi la demersul lui Nastase care fiind Ministru de Interne a facut presiuni, totusi a fost intentat dosar penal.
Procurorul General Stoianoglo, trebuie sa dispuna controlul privind toate dosarele suspecte de a fi politice sau pornite la comanda politica.
Societatea asteapta, ca noul Procuror General sa porneasca o curatire in rindul procuraturii si acei procurori care au instrumentat dosare la comanda sau au fost corupti sa fie dati afara din sistem
Desigur o atentie deosebita trebuie sa fie si privind dosarele referitor la furturile bancare, si mai ales recuperarea banilor.
Deja noul Procuror General s-a pronuntat ca va dispune schimbarea echipei care a instrumentat aceste dosare.
Sa mai spunem, ca  dorim noului Procuror General sa fie independent de liderii politici si sa impuna respectarea Constitutiei si a legilor in activitatea Procuraturii.