Vizita lui Iohannis la Chişinău şi resetarea relaţiilor moldo-române

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a venit într-o vizită de două zile la Chişinău. Oficialul român are în capitala Moldovei întrevederi nu doar cu omologul său Nicolae Timofti, ci şi cu toţi liderii partidelor pro-eruopene. În genere, vizita lui Iohannis în Moldova este una atipică, dacă o privim în comparație cu cele ale predecesorului său, Traian Băsescu. Fără surle și trâmbițe, fără declarații pompoase despre necesitatea unirii urgente a Moldovei cu România, fără incursiuni frontale în politica moldovenească, descinderea lui Iohannis pare una mai mult pragmatică și plină de bun simț, ca să nu-i spunem discretă.

De unde și concluzia că neamțul de la președinția României percepe Republica Moldova nu ca un câmp de bătălii politice, ca pe o rampă de lansare a unor proiecte cel puțin discutabile, ci ca pe o țară-soră, în care pot și trebuie implementate proiecte concrete, care să îmbunătățească viața cetățenilor moldoveni și să aducă Chișinăul în barca ireversibilă a Uniunii Europene.

După cum spuneau unii analiști de la București, sătui de balamucul politic alimentat de Traian Băsescu, mai mult pentru a promova Partidul Mișcarea Populară, o mare parte din români văd în Klaus Iohannis o soluție reală. Poate pentru că el e neamț și că e altfel. Sprijinitorii săi, unii extrem de cunoscuți pe scena publică, spun  că Iohannis e „altfel“ decât ceilalți din politica ro­mâ­nească, că e liniștit și serios, „ta­ce și face“ etc.

Toate acestea ne fac să credem că și relația Moldova-România cu el în fotoliul preyidențial va intra într-o altă fază – din epoca declarațiilor zgomotoase în cea a pragmatismului și a proiectelor concrete. Fără lozinci patriotarde, fără chiote de vitejie și fără războaie politice. Altfel spus, epoca normalității.

Înainte de a se întoarce la Bucureşti, preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit cu liderii partidelor pro-europene din Parlament, şi cu speakerul Legislativului, Andrian Candu. Sintetizând toate declarațiile sale, Iohannis a menţionat, în general, că România va face tot ce este posibil pentru a sprijini Moldova pe drumul său european şi democratic. 

Au fost discuţii foarte bune care inspiră mare încredere într-o dezvoltare pozitivă a relaţiilor bilaterale moldo-româneşti. Am apreciat calităţile domnului preşedinte care s-a referit la respectul reciproc între două ţări Republica Moldova – România. Dl Iohannis a exprimat suportul pe care Moldova va putea să-l beneficieze în toate reformele şi transformările pe care ni le vom propune în continuare ptr asigurarea unei dezvoltări politice, democratice, economice şi sociale „, a declarat liderul PDM, Marian Lupu, după întrevederea cu Klaus Iohannis.

„Dl preşedinte Iohannis înţelege foarte bine importanţa momentul pe care îl trăim acum, la început de cale, după formarea Guvernului. I-am spus-o şi dlui preşedinte: cel mai important e să nu dezamăgim, nici populaţia Republicii Moldova, care ne-a dat încredere, dar şi partenerii noştri”, a declarat, la rândul său, Andrian Candu.

Aşadar, vizita liderului de la Bucureşti s-a desfăşurat sub genericul pragmatismului şi al discuţiilor concrete, la subiect, care au vizat probleme serioase, care trebuie soluţionate de urgenţă. A fost o vizită de succes, fără note patetice, fără declaraţii pompoase, ci cu trimiteri concrete spre ajutorul pe care Românai poate să-l ofere Republicii Moldova. Din momentul în care s-au consumat, discuţiile dintre Iohannis şi liderii de la Chişinău ne fac să credem că suntem martorii unei resetări în relaţiile dintre cele două ţări. Această resetare va permite o impulsionare a procesului de integrare europeană, deoarece Moldova va avea un avocat serios în acest sens. Un avocat care priveşte lucrurile în perspectivă, pragmatic, gata să ajute nu doar cu sfaturi, ci şi cu proiecte concrete.

Centrul de analiza si consutanta politica Rating

Învestirea lui Gaburici, poziţia Occidentului şi noul test politic pentru Iurie Leancă

Învestirea Guvernului Gaburici a fost cel mai important eveniment al saptămânii curente.
Noul cabinet de miniştri a vost votat de Parlament, în condiţii destul de dificile pentru ţară şi, deocamdată urmează încă să-şi probeze competenţa. Componenţa numeric nu este ideală, fireşte, unele nume trezesc suspiciuni din partea societăţii, însă per ansamblu, este o garnitură care, cel puţin teoretic, ar putea fi capabilă să gestioneze criza financiara si economica.
De acest lucru are nevoie societatea, de acest lucru au nevoi partenerii europeni şi americani.

Înainte de a-şi proba eficienţa, Guvernul Gaburici a fost învestit cu o anumită doză de încredere din partea factorilor de decizie de la Bruxelles şi Washington.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă, Federica Mogherini şi Comisarul european pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere, Johannes Hahn, au salutat învestirea Guvernului de la Chişinău.
Înalţii oficiali UE aşteaptă cu nerăbdare continuarea cooperării cu ţara noastră şi punerea în aplicare rapidă, întru beneficiul cetăţenilor, a Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Un Guvern stabil, cu o agendă clară de reforme, va fi crucial în acest sens. „Avem încredere că noul Cabinet de miniştri va intensifica eforturile în realizarea reformelor-cheie„ se spune într-un comunicat al celor doi demnitari europeni.

Şi Statele Unite a salutat numirea premierului Chiril Gaburici și învestirea Guvernului de la Chișinău.
Într-un comunicat emis de către purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Jen Psaki, se spune că Washingtonul va continua să susțină țara noastră în lupta contra corupției, precum și în eforturile de integrare europeană.

Deci, noul Executiv porneşte la drum, având girul marilor cabinete occidentale şi pare decis să ia situaţia sub control.
De altfel, acest lucru a fost vizibil în ultimele două zile, atunci când noul Guvern a întreprins măsuri de stabilizare a monedei naţionale, care părea să o ia razna.

La fel de activ se discută şi soarta fostului candidat la funcţia de premier, Iurie Leancă.
După ce Leancă, alături de un alt deputat liberal-democrat, Eugen Carpov, nu a votat pentru învestirea guvernulu Gaburici, analiştii nu exclud plecarea lui Leancă din PLDM şi iniţierea unui nou proiect politic, din care ar putea face şi fostul premier ion Sturza. Dacă va fi lansat, acest nou partid va fi un pericol serios pentru cele două formaţiuni care controlează segmentul de centru-dreapta al eşichierului – PLDM şi PL. Un partid condus de tandemul Leancă-Sturza ar putea rupe mai multe voturi de la liberal-democraţi şi liberali.

O primă probă de foc pentru noul partid politic ar putea fi alegerile locale din acest an, iar o candidatură a lui Leancă la funcţia de primar general al Chişinăului ar putea schimba serios raportul de forţe în capitală.

Rămâne de văzut încă dacă va fi aşa sau altfel.
Deocamdată, putem doar spune că ne aşteaptă o perioadă politică extrem de interesantă, cu multe turnuri mai mult sau mai puţin spectaculoase.

Centru de analiza si consultanta politica Rating

Guvernul Gaburici şi necesitatea compromisului politic

Aşadar, după câteva luni de criză, avem în sfârşit un nou Guvern.
Cabinetul de miniştri, condus de Chiril Gaburici, a primit în sfârşit votul de încredere al Parlamentului.
Votul de astăzi s-a produs în urma unui compromis realizat între fracţiunile PLDM, PDM şi PCRM.
Sigur, detaliile negocierilor dintre cele tre formaţiuni rămân încă necunoscute pentru opinia publică.

Nimeni nu ştie cine şi cât a cedat pentru ca actualul Guvern să intre în funcţie. Poate că vom afla cândva acest lucru, însă nu asta este acum important.
Nici faptul că exponenţii Partidului Liberal au ratat, din cauza poziţiei lor intransigente, şansa de a face parte din garnitura guvernamentală, deşi au avut ocazia să fie o voce importantă în cadrul actualei puteri executive.
Pentru PL, pozitia de partid de opoziţie, ar putea însemna şi pierderea Primăriei mun. Chişinău la alegerile locale.

 Important este altceva, şi anume faptul că, în sfârşit, vom avea parte de o perioadă de respiro politic, în condiţii economice deloc favorabie pentru Republica Moldova.
În condiţile în care grupurile de interese interne, si factorii regionali afectează stabiltatea financiară a ţării şi, implicit bunăstarea populaţiei, un compromis între forţele politice, indiferent de culoarea lor politică, era absolut necesar. Măcar şi pentru continuarea cursului european al ţării, pe care actualul guvern l-a adoptat în programul său de activitate.

Este adevărat, componenţa Executivului putea fi mai bună, ca şi candidatura premierului. Însă la fel de valabil este şi faptul că echipa poate fi revizuită pe parcurs.
Votul de astăzi este întâi de toate un semnal pentru factorii de decizie europeni.
Un semnal că Moldova este decisă să se păstreze în albia stabilităţii, deşi unii actori internaţionali ar dori contrariul.

 Actualul Guvern urmează încă să-şi demonstreze eficienţa. Acest lucru va fi vizibil peste câteva luni.
Ar fi bine ca PCRM să nu şantajeze Guvernul, cu initiative populiste, sau nerealizabile.

Deocamdată, însă, este clar că s-a reuşit depăşirea unui moment sensibil – pericolul unor alegeri parlamentare anticipate.
Un scrutin care era convenabil oricui – socialiştilor lui Dodon, populiştilor lui Usatîi şi, mai ales,  celor care stau în spatele lor: marii trăgători de sfori de la Kremlin.
Convenabil oricui, numai nu populaţiei Republicii Moldova.

Centrul de analiza şi consultanta politica Rating