Asa cum era și de asteptat, aparitia PLR a generat multe reactii și comentarii.
Afirmatia mea ca: “PLR, PLDM si PL, vor concura pentru voturile din acelasi bazin electoral, proeuropean si proromanesc”, a fost declarata periculoasa, pentru ca segmentul unionist constituie doar 15% din electorat.
Am observat ca unii comentatori confunda termenii de electorat proromanesc si identitate romaneasca, cu curentul politic unionist.
E adevarat ca electoratul proeuropean, e mai mare numeric ca cel proromanesc, deoarece si unii adepti a moldovenismului pledeaza pentru integrare europeana.
Astazi in R.Moldova curentul politic unionist este reprezentat clar doar de catre PNL, care are inscris si in programul politic acest obiectiv:” PNL pledează univoc pentru Unirea cu România, prin lichidarea imperativă şi imediată a consecinţelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop şi repararea întregului prejudiciu, pricinuit poporului roman, pentru restabilirea adevărului istoric privind unitatea poporului roman”.
http://pnl.md/index.php?option=com_content&task=view&id=791&Itemid=75
Confuzia vine din interpretarea gresita a termenilor, unii confunda identitatea romaneasca, cu optiunea politica de unire si aici vin cu unele precizari.
In opinia mea, segmentul electoral proromanesc cuprinde cetatenii cu identitate romaneasca, care considera ca denumirea corecta a limbii este romana si nu moldoveneasca, admit ca sunt de etnie romana si pledeaza pentru relatii cit mai apropiate intre R.Moldova si Romania, unii pledind pentru unirea dintre RM si Romania.
Insa doar o anumita parte dintre ei pledeaza pentru unire politica dintre RM si Romania, si voteaza partide unioniste.
PLDM in campaniile electorale din 2009, si 2010, a mers la alegeri cu un mesaj anticomunist, proeuropean si proromanesc.
Componenta moldovenista in votul pentru PLDM a fost foarte mica, mai putin de 3%.
Vlad Filat, Alexandru Tanase, Mihai Godea, Calin Vieru si alti lideri marcanti au declarat public, ca vorbesc limba romana, si se considera de etnie romana, pledind in acelasi timp pentru RM, stat independent, de unde putem sa concluzionam ca PLDM s-a prezentat in fata electoratului ca partid cu identitate romaneasca, care pledeaza pentru termenul de limba romana, si valorile culturale si spirituale romanesti.
In programul politic, gasim ca PLDM este un partid de centru-dreapta, conservator, si ca: ” În sens cetăţenesc, toţi locuitorii ţării sunt moldoveni şi construirea unui stat prosper, în cadrul Uniunii Europene, va fi în măsură să atenueze contradicţiile etnolingvistice existente. În acelaşi timp, libertatea de autoidentificare nu presupune şi negarea unor adevăruri ştiinţifice, cum ar fi limba română vorbită pe teritoriul Republicii Moldova”.
Atunci cind identificam un partid de dreapta si centru-dreapta in R.Moldova trebuie sa luam in consideratie citeva dimensiuni doctrinare care sunt obligatorii: integrarea europeana, anticomunismul si identitatea romaneasca.
Astfel putem concluziona ca la alegerile din 28 noiembrie 2010, PL (171,336 de voturi (9.96%) si PLDM (506,253 de voturi (29.42%) au reprezentat segmentul electoral proeuropean, anticomunist si proromanesc, si impreuna au acumulat 44 mandate de deputati in Parlament.
Iar daca adunam si 218,620 de voturi (12.7%) ale PD, care a mers in alegerile din 28 noiembrie 2010 cu un mesaj de integrare europeana, concluzia este ca avem circa 53% de electorat proeuropean, ceea ce concide si cu rezultatele sondajelor din prezent.
Este evident ca aparitia PLR pe cimpul de centru-dreapta va pune probleme in viitoarele alegeri atit pentru PL, cit si pentru PLDM, pentru ca vor lupta pentru voturile electoratului proeuropean si cu identitate romaneasca.
Despre formula de participare a PLR in viitoarele alegeri vom putea sa vorbim mai clar dupa vreo citeva luni, sa vedem cum va evolua acest proiect.
PL a anuntat deja ca va participa la alegeri de unul singur, si in cazul cind in fruntea partidului va fi ales Dorin Chirtoaca, are garantata trecerea in Parlament.
Conform sondajelor, Dorin Chirtoaca este in primii cinci lideri nationali in reitingul politicienilor, si va fi cu siguranta locomotiva electorala care va propulsa PL in Parlament.
PLDM, conform sondajelor din noiembrie, apare cu scoruri intre 13 si 17 procente, este partidul cu scaderea cea mai importanta dintre cele de la guvernare, comparativ cu rezultatele obtinute la alegerile din 28 noimbrie 2010.
Ar fi mai multe explicatii pentru caderea in sondaje a PLDM, aici putem mentiona si criza interna, plecarea lui Tanase, Godea, Nagacevschi, Vieru si altii, care compuneau cindva nucleul dur anticomunist al acestui partid, cu care s-au prezentat in fata electoratului in 2009 si 2010, plus demiterea Guvernului Filat pe o motiune de coruptie, care impreuna cu altele isi au efectele sale negative.
Dar dupa Congresul recent al PLDM exista semne ca acest partid poate sa revina, are sprijinul PPE, trebuie sa valorifice potentialul lui Iurie Leanca, reitingul caruia creste, si trebuie sa-si curete rindurile de coruptii care au profitat de guvernare.
In ceea ce priveste PD, acesta de la preluarea de catre echipa lui Marian Lupu si Vlad Plahotniuc, s-a pozitionat ca unul proeuropean, al compromisului si echilibrului lingvistic, national, social etc.
PD a avut rolul de partid situat in centrul cimpului politic, arbitru si mediator intre partidele situate la extreme, si de optiuni doctrinare ireconciliabile.
Astfel PD, a refuzat trei oferte de guvernare impreuna cu PCRM, si a determinat de trei ori crearea unor aliante politice proeuropene, dupa alegerile din 29 iulie 2009, Aie-1, dupa alegerile din 28 noiembrie 2010, AIE-2, si dupa criza politica din 2013, a participat la crearea CPE si Guvernului Leanca.
PD pledeaza in programul sau politic pentru: “constituirea şi afirmarea în Republica Moldova a naţiunii civice potrivit principiului „toţi suntem moldoveni ca cetăţeni ai Republicii Moldova”, respectând, totodată, dreptul fiecărui cetăţean la autoidentificare etnică”.
Partidul Democrat are locul sau disctinct pe cimpul electoral moldovenesc, de partid centrist, social-democrat si proeuropean, in care se regasesc pasnic identitatea moldoveneasca si romaneasca, si cei care considera ca denumirea corecta a limbii este romana, exemplu Adrian Candu si Vlad Plahotniuc, si cei care considera ca este moldoveneasca, exemplu Marian Lupu.
Incercarea de a plasa PD pe stinga alaturi de PCRM, PSD, si PSRM ar fi o grava greseala de pozitionare pe cimpul politic moldovenesc, care poate fi mortala .
Moldovenistii antiromani, sunt de regula si antieuropeni, si nu vor vota petru PD, care a facut parte din AIE, si in prezent din CPE.
PD nu trebuie sa lupte pentru voturile de extrema stinga, nu este, si nu va fi niciodata sprijinit de acest electorat antieuropean.
Pentru PD au votat si o buna parte din cetatenii care considera ca denumirea corecta a limbii este romana, dar care se considera moldoveni de etnie.
Oricum moldovenistii antieuropeni nu vor vota niciodata cu PD, ei voteaza PCRM, PSRM, si altele proiecte radicale de stinga.
Ar fi o grava gresela ca PD sa-si piarda electoratul consacrat, centrist, si sa piarda rolul cistigat de arbitru si mediator al cimpului politic moldovenesc.
In sondajele din noiembrie, PD apare cu circa 10 procente, si este aproape de scorul obtinut la alegerile in 2010.
Pentru alegerile parlamentare din 2014, PD trebuie sa formeze in jurul sau un bloc electoral social-democrat si proeuropean, sa-si foloseasca avantajele de partid centrist, sa-si curete rindurile, astfel incit sa reuseasca un scor electoral care sa-i permita sa participe la viitoarea coalitie de guvernare.
Un alt aspect important tine de sistemul electoral pe liste de partid, care ofera avantaje partidelor populiste și comuniste.
Atita timp cit pensia este de circa 800 lei, salariul simbolic, somajul si emigratia masive, vom avea vot mare pe stinga radicala, de care profita Vladimir Voronin si PCRM, care sunt campionii R.Moldova la votul pe liste, si conform sondajelor ar putea acumula intre 40 si 50 de procente la viitoarele alegeri.
Partidele din CPE ar trebui sa inteleaga ca in 2014 vom avea la alegeri vot de protest, si ca exista riscul revenirii comunistilor de unii singuri la putere.
Parlamentarii Coalitiei Proeuropene, pot sa echilibreze situatia, si sa implementeze sistemul mixt electoral.
Sper ca Filat si PLDM nu se vor mai opune implementarii sistemului mixt, care este prevazut si in programul lor electoral.
In concluzie, discutiile despre participarea partidelor in viitoarea campanie electorala sunt necesare si trebuie continuate.