Archive for Iunie 2010

Doua scenarii pentru Moldova

Iunie 30, 2010

Tocmai priveam sedinta de azi a Parlamentului la care comunistii s-au prezentat si au propus ca in ordinea zilei sa fie inclus subiectul demiterii Presedintelui Parlamentului Ghimpu. Argumentele lor sunt cunoscute si nu are sens sa le reamintesc. Propunerea comunistilor nu a trecut. Am remarcat insa pozitia realista a lui Marian Lupu care a declarat ca subiectul demiterii are scopul inducerii haosului in societate si a anularii referendumului constitutional si a reformei. Comunistii in naivitatea lor mizeaza pe sustinerea PD in acest subiect. Marian Lupu a demonstrat ca este un politician matur care nu se lasa condus de emotii si stie sa citeasca adevaratele motive ale comunistilor, principalii sai adversari electorali, care urmaresc doar scopul revenirii la putere cu orice pret.

In realitate este vorba de existenta a doua scenarii:

 1.Scenariul comunist, care prevede demiterea lui Ghimpu, ceea ce inseamna trecerea PL in opozitie si inevitabil crearea unei noi majoritati parlamentare impreuna cu PCRM . Daca se realizeaza acest scenariu se blocheaza referendumul constitutional, nu se mai introduce votul direct al presedintelui tarii si cel mai important PCRM nereformat cu tot cu Voronin revine la guvernare.

Acest scenariu nu este in interesul societatii deoarece nu se va produce modificarea Constitutiei, astfel incit sa fie depasite mecanismele de blocaj politic iar alegerea presedintelui tarii se va produce in continuare in mod netransparent in Parlament in conditii de negocieri obscure intre partidele parlamentare.
Scenariul este doar in interesul PCRM care revine la guvernare si in terment scurt are sanse sa preia intreaga putere de stat in rezultatul alegerilor anticipate. De asemenea realizarea acestui scenariu dezavantajeaza PD care este concurentul electoral direct al PCRM. In interesul PD este ca PCRM pe termen lung sa dispara din Parlament, iar pe termen scurt sa piarda cit mai mult electorat, ca electoratul de centru-stinga sa vina spre PD. In acest sens interesul PD, a liderilor acestuia dar si a finantatorilor partidului este ca comunistii sa nu fie admisi la guvernare si sa fie slabiti cit mai mult posibil in ajunul alegerilor parlamentare si prezidentiale.

 2. Scenariul Aliantei, prin care se pastreaza agenda de depasire a crizei politice prin care in septembrie se produce referendumul constitutional iar in noiembrie alegeri anticipate parlamentare si prezidentiale prin care se pune definitiv capat crizei politice. Acest din urma scenariu este in interesul societatii caci se termina criza politica si se va obtine acea resursa care se numeste stabilitate politica ce va permite tarii sa se concentreze pe rezolvarea problemelor social-economice si integrare europeana. Iar din politicieni ii avantajeaza in primul rind pe Lupu si Filat care cu siguranta vor disputa intre ei functia de Presedinte a tarii. Realizarea acestui scenariu reduce aproape la zero revenirea comunistilor la guvernare in viitoarea legislatura.

 Unele concluzii,
comunistii degeaba se agita cu demiterea lui Ghimpu pina la anticipate. Acest lucru va conduce la haos in societate  si exista pericolul destabilizarii pe model Kirghizstan, care a fost mentionat si de Putin. Demiterea lui Ghimpu nu este in interesul liderilor AIE care au elaborat un proiect de depasire a crizei constutionale si politice pe care il implementeaza pas cu pas. Proiectul AIE este in interesul societatii pentru ca in rezultat se va obtine stabilitate politica si va fi pastrat cursul spre integrare europeana.

Ce va fi luni in Parlament? Totul depinde de PLDM.

Iunie 27, 2010

Reactia negativa a unei parti a societatii, asa zise de stinga impotriva Decretului Presedintelui Ghimpu de a declara ziua de 28 iunie 1940 ziua ocupatiei sovietice a fost una  cumva de inteles. Fortele revansarde si comuniste intotdeauna vor deplinge disparitia URSS si a simbolurilor sale, important este ca procentul lor sa nu depaseasca cifra de circa 5%, adica sa fie in minoritate clara care sa nu puna in pericol restul societatii. Insa la corul sovinilor de aceasta data s-au alaturat si vocile critice la adresa lui Ghimpu ale unor lideri AIE, din PD, AMN si PLDM. De ce ignora acesti domni alesi de electoratul anticomunist Declaratia de independenta a R.Moldova?

Pe unele resurse internet ,de exemplu http://omg.md/Content.aspx?id=9056&lang=1, agentia Omega, au aparut indemnuri la manifestatii in fata Parlamentului la 28 iunie privind sustinerea demiterii lui Ghimpu din postul de Presedinte. Tot mai multi cunoscuti ma intreaba:” ce va fi luni in Parlament”? Va fi demis Ghimpu pentru Decretul sau privind declararea zilei de 28 iunie drept ziua ocupatiei sovietice? Le zic ca nu stiu, dar un fapt e cert, deputatii comunisti se vor prezenta si vor incerca sa puna la ordinea zilei  subiectul de demitere a lui Ghimpu, acest fapt a si fost anuntat deja de reprezentantii lor. Ei au mai incercat de citeva ori in trecut sa puna acest subiect pe ordinea zilei si nu a trecut. De aceasta data insa este implicata si Moskova care a reactionat dureros la Decretul lui Ghimpu. Iar faptul ca liderii AIE s-au intrunit simbata fara prezenta lui Ghimpu , nu este intimplatoare. E clar ca se  pregateste ceva.
Care ar fi eventualele scenarii? Sa admitem ca comunistii propun includerea in ordinea zilei subiectul privind demiterea Presedintelui interimar si propunerea trece cu votul PD si MU. Pentru a fi demis Presedintele sunt necesare conform Constitutiei 2/3 adica 67 de voturi, comunistii au 43, cu siguranta mai vin 3 de la MU si posibil sa vina inca 14 sau 15 de la PD, ceea cu nu e de ajuns. Trebuie sa mai voteze sau deputatii AMN sau cei de la PLDM.

Unii zic ca intre PLDM si PCRM  ar exista deja anumite intelegeri, facind trimitere la votul din Consiliul Municipal Chisinau dat solidar de consilierii acestor partide pentru Dumanschi. Este clar pentru oricine ca consilierii au avut acceptul sefilor de partide Filat si Voronin pentru a vota impreuna. Personal nu vreau sa cred in aceasta ipoteza si sunt inclinat sa cred ca votul PLDM impreuna cu PCRM din CMC a fost unul de conjunctura. Daca insa au dreptate cei care afirma ca ar exista intelegeri secrete intre PLDM si PCRM atunci Ghimpu este condamnat si pe data de 28 iunie ar putea sa fie demis din functia de Presedinte al Parlamentului si Presedinte interimar. Insa in acest caz riscurile electorale pentru PLDM vor fi enorme, ei riscind sa piarda tot electoratul anticomunist asa cum l-a pierdut anterior PPCD.

Cine ar putea sa fie instalat in locul lui Ghimpu? Nu cred ca va fi greu de identificat figura, deoarece acesta are de jucat rolul figurantului pentru doar citeva luni in care unicul lucru important care il va face va fi Decretul privind dizolvarea Parlamentului si numirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

Insa demiterea lui Ghimpu ar putea da peste cap petrecerea  referendumului constitutional. In acest context nu pare intimplatoare intoarcerea in Parlament de catre CC a proiectului de modificare a Constitutiei semnat de cei 51 deputati AIE. Si mai este ceva care pune pe ginduri si anume faptul ca in Kirghizstan a avut loc astazi, duminica  un referendum sustinut de Rusia in care s-a pus la vot trecerea de la republica prezidentiala la cea parlamentara. Este inversul la ceea ce se doreste prin referendumul din R.Moldova.

Pentru ca sa se termine toate speculatiile privind ziua de 28 iunie ar trebui ca liderii PLDM luni dimineata sa declare  ca nu vor vota demisia lui Mihai Ghimpu. In acest mod toata isteria din societate s-ar termina intr-o secunda. AIE are sarcina de a se mentine in actuala formula si  de a debloca tara prin petrecerea unui referendum si alegerilor anticipate. Iar demisia lui Ghimpu va aduce cu siguranta comunistii la putere, chiar si daca intr-o alianta nedeclarata cu PD , AMN si PLDM. In acest caz va fi pusa in pericol integrarea europeana a R.Moldova si va fi posibila transnistrizarea pe modelul regimului de la Tiraspol. Sa fie oare luni inceputul unei noi aliante politice cu girul Rusiei?

Astfel luni 28 iunie va fi momentul adevarului.

De ce pe unii ii deranjeaza Ziua ocupatiei sovietice ?

Iunie 25, 2010

Ziua de 28 iunie în Republica Moldova a fost declarata, prin decret prezidenţial, Ziua ocupaţiei sovietice şi a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist, a anunţat joi, 24 iunie, la un briefing de presă Presedintele interimar  Mihai Ghimpu.

La prima vedere nimic deosebit, deoarece exista Declaratia de independenta a R.Moldova, in care scrie clar:
In calitatea sa de STAT SUVERAN si INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:
CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova

Atentie, R.Moldova a obtinut independenta declarindu-se teritoriu ocupat de URSS, care s-a prabusit la scurt timp, atunci cind Gorbaciov a anuntat oficial acest fapt in decembrie 1991.

La 31 august 2009, chiar premierul Rusiei, Vladimir Putin, a fost cel care, într-un articol publicat în cotidianul polonez “Gazeta Wyborcza”, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939, şi a acuzat Occidentul pentru înţelegerea semnată cu Hitler în 1938, la Munchen.

Oameni buni, Rusia oficiala a condamnat demult crimele comunismului, caci si poporul rus a suferit si a fost victima a regimului totalitarist comunist. Medvedev a declarat clar ca regreta si condamna crimele staliniste iar Partidul Comunist din Rusia este marginalizat, presat si tinut in opozitie. La noi unii politicieni si experti ,  un fel de homo sovieticus incremeniti in trecut se dau  cu parerea, incercind sa prezinte opinia proprie drept pozitie a Rusiei.

Acelasi Kosaceov s-a aratat deranjat mai mult de ultima parte a Decretului declarind ca  „Rusia trebuie să reacţioneze la calificarea trupelor ruse din regiunea transnistreană drept trupe de ocupaţie”.

Insa culmea, acest Decret a deranjat  pe unii politicieni democrati din cadrul AIE! De ce oare?
Sa fie oare vorba de sindromul ocupatiei sovietice si de slugarnicie de serviciu sau de lipsa de informatie? Pe ce baze doriti domnilor sa construim o R.Moldova independenta, europeana si integra? Cu ce va deosebiti de Voronin si Smirnov? Rusinica domnilor deputati si ministri, caci ati devenit functionari publici, bogati si celebri datorita independentei RM.

Am un mesaj special pentru cei din PLDM, partid in care am mai multi cunoscuti. Astazi depind multe de pozitia voastra, chiar daca considerati ca Ghimpu nu v-a consultat , insa momentul e mult prea important pentru destinul tarii si natiunii ca sa procedati din suparare. Sa stiti ca multa lume, in special tineret v-a votat considerind ca sunteti un partid proeuropean si chiar impartasind si valori proromanesti. Apoi am si doi colegi de la Iasi care conduc acest partid Filat si Tanase, care sunt caractere puternice si ii rog sa nu uite Iasiul si Universitatea Al.I.Cuza, care le-au dat educatie si sansa in viata. E devreme de ingropat Alianta pentru Integrare Europeana stimati amici pldm-sti. Pentru conducerea PLDM dar si PL si alte partide, va recomand sa cititi celebra carte  ‘O istorie etnopolitică a Basarabiei” , autor Iulian Fruntasu, care in prezent este  consilier al Primului Ministru al R.Moldova.

Le-am zis de mai multe ori celor care au luptat pentru independenta RM , ca nu trebuia sa se retraga din politica atit de repede si nu trebuia de cedat ideea independentei comunistilor. Voi ati obtinut independenta iar Voronin care lupta in 1989 impotriva, s-a imbogatit si au devenit miliardari cu echipa lui conducind aceasta tara in mod autoritar. Astazi obiectivul nr.1 este integrarea in UE a R.Moldova. Iar pentru asta trebuie consolidata independenta si integritatea teritoriala a R.Moldova. Sa fim stapini la noi acasa, altfel ne vom trezi ca altii ne vor impune un model de Bantustan condus de Smirnov de la Tiraspol.

Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Iunie 22, 2010
Haideti sa comentam acest proiect de lege si nota informativa

http://parlament.md/lawprocess/drafts/

Proiect

LEGE pentru modificarea articolului 78 din Constituţie

Parlamentul adoptă prezenta lege constituţională. Articol unic.

– Articolul 78 din Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1), cu modificările şi comletările ulterioare, va avea următorul cuprins:

Articolul 78

Alegerea Preşedintelui    
(1) Preşedintele  Republicii  Moldova este ales prin vot  universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.   
(2) Pentru funcţia  de Preşedinte al Republicii Moldova pot candida cetăţenii Republicii  Moldova care au împlinit vîrsta de 40 de ani,  au locuit  sau  locuiesc permanent pe teritoriul Republicii  Moldova nu mai puţin de 10 ani şi  posedă limba de stat. Procedura de alegere a Preşedintelui  Republicii  Moldova este stabilită prin lege organică.  
(3) Nici o persoană  nu  poate  îndeplini funcţia de  Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate succesive.  
PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI

Nota informativă

Prin Legea nr. 1115 din  05.07.2000 (Monitorul Oficial nr. 088 din  29.07.2000) au fost introduce o serie de modificări şi completări în Constituţia Republicii Moldova. Între altele a fost modificat şi articolul 78 din Constituţie, care în varianta originară prevedea că Preşedintele  Republicii  Moldova este ales prin vot  universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În redacţia nouă a acestui articol modalitatea de alegere a Prereşedintelui ţării a fost modificată, astfel încît actualmente Preşedintele ţării este ales de Parlament. Potrivit alin.(3) al art.78, este ales  candidatul  care a obţinut votul a trei  cincimi  din numărul  deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit  numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi  candidaţi  stabiliţi  în ordinea numărului descrescător  de  voturi obţinute în primul tur. Alin.(4) al acestui articol dispune că, dacă şi în  turul  al  doilea  nici un candidat  nu  va  întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Iar potrivit alin.(5), dacă şi după  alegerile repetate Preşedintele ţării  nu va  fi  ales,  Preşedintele  în  exerciţiu  dizolvă  Parlamentul  şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.Ţinem să subliniem că prin modificările operate s-a schimbat modalitatea alegerii şefului statului, fără ca să se schimbe şi competenţa acestuia, el rămânând în continuare garantul suveranităţii,  independenţei  naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.  N-au fost atinse prevederile referitoare la atribuţiile Preşedintelui ţării, cu excepţia excluderii art. 82 şi 83. Astfel, a fost exclus art. 82 care prevedea competenţele Preşedintelui privind numirea Guvernului: „după consultarea majorităţii parlamentare, Preşedintele Republicii   Moldova   desemnează   un  candidat   pentru   funcţia   de Prim-ministru  şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere  acordat de Parlament. În caz de  remaniere  guvernamentală sau de vacanţă a  postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea Primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”. Totodată, prevederi similare în fond au fost introduse în capitolul VI întitulat „Guvernul”. Astfel, art.98 în noua redacţie dispune că, după consultarea  fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova   desemnează   un  candidat   pentru   funcţia   de Prim-ministru. Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15  zile  de  la desemnare, votul de încredere al  Parlamentului  asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. În baza votului  de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul. În caz de  remaniere  guvernamentală sau de vacanţă a  funcţiei, Preşedintele   Republicii  Moldova  revocă  şi  numeşte,  la  propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

 

Cît priveşte art.83, la fel exclus, acesta prevedea că Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la şedinţele Guvernului, prezidînd şedinţele la care participă şi că Preşedintele Republicii Moldova poate consulta Guvernul în probleme urgente şi de importanţă deosebită. Este evident că aceste prevederi nu ţin de careva atribuţii semnificative ale şefului statului şu nu afectează esenţa regimului de guvernare.

Mai mult ca atît, prin modificările operate a fost instituit dreptul Parlamentului de a demite şeful statului; potrivit art.89 alin.(1) în noua redacţie, în cazul  săvîrşirii  unor fapte prin care  încalcă  prevederile Constituţiei,  Preşedintele  Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi. Asemenea prevederi contravin principiilor de organizare a regimului parlamentar de guvernare, potrivit cărora şeful statului nu este responsabil politic faţă de parlament. Cu toate că este ales de parlament, şeful statului nu poate fi revocat de acesta, regula dată fiind considerată ca „una din dogmele ortodoxiei parlamentare”.

O analiză profundă şi complexă a prevederilor constituţionale referitoare la forma de guvernare arată că, atît pînă la revizuirea Constituţiei în anul 2000, cît şi după aceasta, modelul existent în Republica Moldova întrunea şi continuă să întrunească trăsăturile caracteristice ale regimurilor de guvernare mixte (numite şi semiprezidenţiale), care sunt foarte răspîndite în lume. Asemenea regimuri sunt produsul unor combinaţii de elemente, aparţinînd regimului prezidenţial şi celui parlamentar. În aceste regimuri raporturile dintre preşedinte, parlament şi guvern pot fi diferite, în funcţie de evoluţiile politice, regulile constituţionale şi voinţa electoratului, combinaţiile dintre elementele regimului prezidenţial şi cel parlamentar fiind destul de variate.

În regimul de guvernare instituit prin Constituţia Republicii Moldova, atît pînă la revizuirea Constituţiei în anul 2000, cît şi după aceasta, Preşedintele reprezintă statul, este garantul suveranităţii,  independenţei  naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, comandatul suprem al forţelor armate – funcţii caracteristice pentru regimurile mixte  (semiprezidenţiale) şi nespecifice pentru ţările cu forma de guvernare parlamentară (Germania, Italia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Grecia, India etc.).  Ca şi în  alte ţări cu regimuri mixte (semiprezidenţiale), în ţara noastră şeful statului are, în general, aceleaşi atribuţii privind reprezentarea supremă a statului,  apărarea ţări, politica externă, relaţiile cu Parlamentul (numirea alegerilor parlamentare, convocarea şedinţelor Parlamentului, dizolvarea Parlamentului, participarea la lucrărilr Parlamentului, dreptul de iniţiativă legislativă, promulgarea legilor etc.), constituirea altor organe de stat (numirea guvernului etc.), numirea în funcţii publice, soluţionarea problemelor cetăţeniei, acordarea graţierii, acordarea distincţiilor de stat şi a gradelor militare supreme etc.

Prin intervenţia nejustificată în textul Constituţiei în anul 2000 a avut loc nu  schimbarea   formei de guvernare,  ci doar a modalităţii alegerii şeful statului, creîndu-se un model constituţional deficient, care a generat în continuare situaţii de criză politică. Astfel, după cum arată experienţa din ultimul timp, Republica Moldova nu dispune de un sistem de alegere a şeful statului  care ar prevedea  mecanisme de ieşire din situaţii de impas, atunci cînd parlamentarii nu ajung la un compromis privind  alegerea Preşedintelui, astfel  uşor declanşându-se dizolvări de  Parlament şi alegeri anticipate, iar de aici instabilitate politică, economică şi socială. Crizele politice declanşate în rezultatul eşecurilor alegerii Preşedintelui ţării în cadrul Parlamentului de legislatura a XVII-a, în mai-iunie 2009 şi apoi în cadrul Parlamentului de legislatura a XVIII-a în octombrie-decembrie 2009, demonstrează elocvent faptul că mecanismul de alegere a şefului statului prevăzut de art.78 din Constituţie este deficient şi poate genera situaţii de criză şi în viitor, or o societate democratică este guvernată de principiile stabilităţii raporturilor juridice şi previzibilităţii sistemului de guvernare.

Pentru a depăşi criza constituţională şi politică, propunem revenirea la alegerile directe ale Preşedintelui ţării de către populaţie. Potrivit art.78 din Constituţie în noua redacţie, Preşedintele  Republicii  Moldova este ales prin vot  universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Revenirea la alegerea Preşedintelui prin scrutin direct este justificată atât din punct de vedere juridic cît şi politic. În aşa mod se va înlocui mecanismul deficient de alegere a preşedintelui cu unul viabil şi eficient şi se vor înlătura inadvertenţele în ceea ce priveşte modalitatea de alegere a Preşedintelui în raport cu organizarea regimului de guvernare care există în prezent.

Alegerile populare conferă o mai mare legitimitate democratică unui preşedinte, decât un conducător ales de către un organ legislativ. Desemnarea preşedintelui prin vot direct determină cu mai multă precizie preferinţele politice ale cetăţenilor. Mandatul direct a unui preşedinte îl face mult mai responsabil faţă de cetăţeni. După cum arată datele publicate ale ultimului sondaj, 74% din populaţia ţării se pronunţă pentru alegeri directe (sondaj efectuat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA” în parteneriat cu IDIS „Viitorul”  în noiembrie 2009).

Alegerea directă a şefului statului sporeşte gradul de independenţă a preşedintelui de presiunile politice ale parlamentului şi a partidelor. Se stabileşte instituţia Preşedinţiei şi ale legislativului ca două structuri paralele. Acest aranjament permite fiecăreia din structuri de a supraveghea pe alta, în consecinţă se stabilesc mecanisme de prevenire a abuzurilor. Un preşedinte, desemnat prin vot universal, poate reacţiona mai rapid la situaţii în curs de dezvoltare decât cel ales de parlament, care trebuie să menţină sprijinul legislativului.

Alegerea directă a Preşedintelui este cea mai răspîndită modalitate de alegere a şefului statului; potrivit unui studiu efectuat asupra sistemelor electorale din 233 de state, în 37,7% Preşedintele este ales prin vot direct (Preşedintele este ales de Parlament în 14,1% ). Preşedintele esta ales direct de popor în majoritatea statelor europene (Austria, Belarusi, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Lituania, Macedonia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovenia etc.). Este, de asemenea, de remarcat că, alegerea directă a Preşedintelui a fost recomandată şi de Comisia de la Veneţia în avizul său adoptat în cadrul celei de-a 82-a sesiuni plenare din 12-13 martie 2010.

La elaborarea proiectului propus spre examinare au fost studiate prevederile  constituţionale în materia alegerii şefului statului ale unui şir de state cu regim mixt de guvernare.

În Polonia, potrivit art.127 al Constituţiei, Preşedintele Republicii este ales de naţiune prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret. Preşedintele Republicii este ales pe 5 ani şi poate fi reales o singură dată.

În România Preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Nici o persoana nu poate indeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive (art.81 al Constituţiei). Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani (art.83 al Constituţiei).

În Federaţia Rusă Preşedintele este ales pe 4 ani de cetăţenii Federaţiei Ruse prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret. Aceeaşi persoană nu poate ocupa funcţia de Preşedinte mai mult de două mandate succesive (art.81 al Constituţiei).

În Ucraina Preşedintele este ales de cetăţenii Ucrainei prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret, pe termen de 5 ani. Aceeaşi persoană nu poate ocupa funcţia de Preşedinte mai mult de două mandate succesive  (art.102 al Constituţiei).

În Bulgaria  Preşedintele este ales prin sufragiu direct de către alegători pentru un mandat de 5 ani (art.93 al Constituţiei). Preşedintele poate fi ales la acelaşi post pentru cel mult doua mandate (art.95 al Constituţiei).

În Lituania Preşedinte al Republicii poate fi ales cetăţeanul Lituaniei, care locuieşte nu mai puţin decît ultimii trei ani în Lituania, dacă a împlinit pînă în ziua alegerilor cel puţin 40 de ani şi poate fi ales membru al Seimului. Preşedintele este ales de cetăţenii Lituaniei prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret pe termen de 5 ani. Aceeaşi persoană nu poate ocupa funcţia de Preşedinte mai mult de două mandate succesive (art.78 al Constituţiei).

În Slovenia Preşedintele Republicii este ales de naţiune prin sufragiu secret, universal şi direct cu majoritatea sufragiilor exprimate.  Preşedintele Republicii este ales pe 5 ani şi cel mult de două ori succesiv. Preşedinte poate fi ales numai un cetăţean sloven (art.103 al Constituţiei).

În Macedonia Preşedintele Republicii este ales prin sufragiu secret, universal şi direct pe termen de 5 ani. Aceeaşi persoană poate fi aleasă cel mult de două ori. Preşedinte poate fi ales numai un cetăţean al Macedoniei care a împlinit vîrsta de 40 de ani. Poate fi aleasă persoana care către data alegerii a fost rezident al Macedoniei cel puţin 10 ani în ultimii 15 ani (art.80 al Constituţiei).

Prevederile art.78 din Constituţie în redacţia nouă vor pemite depăşirea crizei politice şi constituţionale declanşate în rezultatul deficienţei reglementărilor actuale în materia alegerii şefului statului, neadmiterea ivirii unor asmenea crize în viitor, crearea unui mecanism de alegere a Preşedintelui ţării conform celor mai bune practici internaţionale, bazat sprijinul şi încrederea cetăţenilor.

http://parlament.md/lawprocess/drafts/

Codul Electoral modificat, dar de ce nu doriti sa vorbiti romana in Parlament?

Iunie 18, 2010

In sfirsit Parlamentul a adoptat in lectura finala modificarile mult asteptate la Codul Electoral. Consensul a fost atins de membrii AIE dupa dezbateri aprinse in culuar. Fiecare a cedat ceva ca in sfirsit sa fie posibila deblocarea politica.

In speta a fost coborit pragul electoral la 4%, masura generoasa a granzilor, care puteau sa lase pragul de 5% si era ok. Astfel cresc sansele unor partide gen AMN, PSD, PPCD, MAE si altele sa lupte pentru trecerea pragului. De remarcat ca a scazut la 2% si pragul pentru candidatii independenti, ceea ce ar putea duce la aparitia primului independent in Parlament. Caci 2 % inseamna cam 28 mii de voturi si nu este exclus ca in viitor cineva cu notorietate si finantare buna sa treaca in Parlament. O alta prevedere importanta este coborirea la 1/3 a prezenei la vot necesara pentru validarea referendumului, ceea ce practic fereste AIE de orice riscuri. De altfel in unele tari nu exista nici un fel de praguri pentru validare. Astfel comunistii au pierdut pirghia de blocare a referendumului,  in caz ca vor incerca sa-si indemne simpatizantii la boicotare prin neprezentare.
De remarcat tactica gresita a comunistilor de a nu se prezenta timp de citeva luni la lucrarile Parlamentului, ceea ce a lipsit PD si MU de o eventuala manevra impreuna cu comunistii. Daca se prezentau posibil ca puteau sa influenteze mai multe decizii si legi. Mare greseala a lui Voronin care il va costa foarte mult. Comunistii practic au fost scosi din joc si influenta lor va scadea foarte mult , caci nu vor putea bloca referendumul si vor fi nevoiti sa urmeze calea depasirii crizei politice trasata de AIE. Principialii beneficiari a reformei electorale si alegerii Presedintelui in mod direct de catre popor vor fi fara indoiala PD si PLDM , caci candidatii lor Filat si Lupu au sansele cele mai mari sa treaca in turul doi unde vor lupta pentru prima functie in stat.

Este de mentionat ca peste hotare vor fi deschise sectii de votare pe linga misiunile diplomatice, precum si in alte localitati, cu acordul autoritatilor competente ale tarilor respective. Aceasta prevedere poate aduce la cresterea votantilor la referendum si alegeri cu circa 5%.

Pacat ca nu a trecut propunerea PL  privind obligarea candidatilor la functia de deputat sa cunoasca limba de stat. Se putea merge pe varianta ucraineana, conform careia celui care devine deputat i se acorda termen de un an sa  invete limba de stat. De ce limba romana care este una din cele mai frumoase din lume, nu le place unora care vor sa guverneze aceasta tara? Nu e aici cumva vorba de slabiciunea bastinasilor dar si de sovinismul unor reprezentanti a minoritatilor? Sa fie pace si sa ne iubim, dar va rog sa ne respectati si sa vorbiti in limba romana macar in Parlament si Guvern.

Rusine nationala – interdictia de a parasi tara.

Iunie 13, 2010

Cititi articolul 57 – al rusinii nationale din Codul de executare al R.Moldova.

Articolul 571. Interdicţia de a părăsi ţara
(1) Interdicţia de a părăsi ţara în termen de cel mult 3 luni se aplică doar după luarea măsurilor de asigurare necesare pentru executarea documentului executoriu cu obligaţia executorului judecătoresc de a efectua periodic, o dată la 30 de zile, un control privind necesitatea menţinerii acestei interdicţii.
(2) Dacă este necesară menţinerea interdicţiei pe un termen mai mare, în urma unui demers motivat al executorului judecătoresc, aceasta poate fi aplicată în mod repetat, însă nu mai mult de 3 ori în cadrul aceleiaşi proceduri de executare.
(3) În cazul încetării procedurii de executare sau al restituirii documentului executoriu, precum şi în cazul în care dispare necesitatea aplicării interdicţiei de a părăsi ţara, aceasta se revocă de către instanţa de judecată, la cererea executorului judecătoresc sau a părţilor.
[Art.571 introdus prin LP43-XVI din 06.03.08, MO69-71/04.04.08 art.230]

Parlamentul comunist in 2008 a adoptat unele modificari la Codul de executare al R.Moldova prin care a fost aprobat rusinosul articol 571. Folosindu-se de acest drept unii executori judiciari il aplica, asa cum este si cazul comunicatului de presa al SA Termocom din 9 iunie curent, prin care este informata opinia publica ca la peste 400 de cetateni a RM nu li se elibereaza pasapoarte pe motiv ca au admis acumularea datoriei pentru consumul de energie termica.

Procuratura Generala trebuie sa se autosesizeze in acest caz si sa pedepseasca persoanele care au admis incalcari ale drepturilor omului. Iar Parlamentul RM trebuie de urgenta sa anuleze acest articol rusinos care incalca atit Constitutia RM cit si CEDO. Cetatenii RM si asa sunt loviti de saracie locuind in cea mai saraca tara din Europa. Sa eliminam macar prostia guvernantilor care in toate regimurile s-au imbogatit  si ar trebui sa aiba macar putina rusine fata de saracii acestei tari si sa nu le prefaca viata in puscarie.

Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, recunoscând anumite drepturi şi libertăţi, altele decât cele care figurează deja în Convenţie şi în primul Protocol adiţional la Convenţie

Strasbourg, 16.IX.1963

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,

Hotărâte să ia măsuri de natură să asigure garantarea colectivă a drepturilor şi libertăţilor, altele decât cele care sunt deja înscrise în Titlul I al Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (denumită în continuare „Convenţia”) şi în articolele 1-3 din primul Protocol adiţional la Convenţie, semnat la Paris la 20 martie 1952,

Au convenit asupra celor ce urmează :

Articolul 1

Interzicerea privării de libertate pentru datorii

Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligaţie contractuală.

Articolul 2

Libertatea de circulaţie

1. Oricine se găseşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod liber reşedinţa sa.

2. Orice persoană este liberă să părăsească orice ţară, inclusiv pe a sa.

3. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

 

A inceput Cupa Mondiala. Hai la fotbal

Iunie 12, 2010

A inceput Cupa mondiala la fotbal. O luna dedicata fotbalului, e bine ca in Chisinau sunt mai multe terase la care se poate privi campionatul pe ecrane mari. M-am ocupat si eu cindva cu fotbalul vreo citiva ani cind eram elev la scoala in Cimislia, si am ajuns in clasa a zecea sa joc in echipa sovhozului si kolhozului din localitate. Fiind jucator de picior sting, am evoluat ca mijlocas stinga si uneori ca atacant stinga. Aveam tehnica buna, executam bine loviturile de pedeapsa, insa nu prea dezvoltam viteza mare, exploziva, necesara unui atacant de mare clasa. Apoi am fost inrolat in cadrul Flotei Sovietice, in regiunea Murmansk, iar acolo se juca un fotbal dur, pe un teren improvizat, alcatuit din nisip si petre, apropiat de regbi si numai in lunile iunie si iulie cind permitea timpul. Aproape fiecare meci se termina cu bataie. Dupa armata am plecat la studii la Iasi, acolo se organiza in fiecare an campionatul pe tari la fotbal. In cadrul acelui mini campionat mondial evoluau echipele Romaniei, R.Moldova, Palestinei, Ucrainei, Siriei, Sudanului, Egiptului, Algeriei s.a., adica cam toate tarile care erau reprezentate cu studenti la Iasi. In perioada anilor 1990-1994 am fost antrenorul echipei R.Moldova care evolua destul de bine, dar din pacate nu am reusit sa cistigam nici un campionat. Mi-a ramas in memorie de la Iasi si meciul Romania contra Suediei in 1994, din cadrul campionatului mondial din SUA . Ce meci dramatic! Atunci evolua echipa de aur a Romaniei, in frunte cu Hagi, Popescu si Raducioiu. Dupa meci suporterii fiind suparati ca Romania a pierdut si au ratat semifinala, au aruncat afara televizoare , frigidere, scaune, tot ce le nimerea sub mina prin geamurile de la camin, iar la barul la care am privit meciul au fost stricate de pamint toate sticlele de bere si cola care erau pe mese. De atunci nu am mai vazut asemenea durere pentru fotbal.

In prezent chiar daca nu mai joc fotbal, sunt un fan al acestui sport frumos si nu scap meciurile cele mai importante din cadrul cupelor si campionatelor europene si mondiale.

In lipsa echipei Romaniei, fanii moldoveni opteaza fiecare in dependenta de mentalitate, gusturi etc. Eu intotdeuna am fost fan si suporter  al Romaniei si Italiei. Anul acesta am déjà o bucurie, caci Interul a cistigat Liga Campionilor.

Asa inteleg eu sa tin la neamuri, abia astept primul meci al Italiei sa vad cum merge echipa, care este campioana mondiala en titre.  Ma bucur insa si atunci cind cistiga Spania sau Portugalia, sunt fan latinos intr-un cuvint. Din echipele nordice imi place doar Olanda, care joaca un fotbal frumos. La primul meci de deschidere am stat la masa cu un cunoscut, vorbitor de limba rusa, locuitor al Chisinaului, care in lipsa echipei Rusiei si Ucrainei mi-a declarat mai in gluma ca va tine cu echipa Hondurasului, despre care insa nu stie aproape nimic.

In acest context, ne-am adus aminte cu citiva cunoscuti ca nu avem nici un stadion modern de fotbal in R.Moldova. E nevoie de vreo 100 milioane de euro ca sa se construiasca un stadion care sa corespunda tuturor cerintelor timpului. In conditiile crizei in care se afla RM, inteleg ca acest obiectiv nu este in puterea statului si e necesara cumva conjugarea eforturilor guvernului si a oamenilor de afaceri. Termin cu indemnul- hai la fotbal.

Apropo, cine formeaza listele de comentatori la Publika TV si Jurnal TV?

Iunie 9, 2010

Astazi mi s-a zis ca la recent lansatele tv de stiri, Publika TV si Jurnal TV ar fi alcatuite liste de experti si comentatori agreati si mai exista chipurile si asa zisa lista neagra. Auzisem ceva timp in urma  ca exista asemenea liste la televiziuni, inclusiv la cea publica de stat, dar nu acordam mare atentie. Discutam insa azi cu cineva care apare mai des pe la aceste tv si aflind ca de vreo 3 saptamini nu mai apar pe sticla, dinsul imi zice ca la cele doua tv de stiri ar exista liste alcatuite de conducerile tv impreuna cu producatorii, in care sunt nume de experti si comentatori agreati, care sunt alcatuite pe criterii politice si de loialitate.

Astfel conform sursei toate partidele membre AIE, dar si PCRM au comentatori care le sustin politicile si sunt promovati in calitate de experti independenti. Iar daca vrei sa apari pe sticla trebuie sa coordonezi cu vreun partid. In acest mod se respecta o anumita echitate intre partide privind timpii de antena. Am vorbit si despre persoane, insa nu vreau sa dau nume, pentru ca se va isca un scandal si in lipsa unor probe certe nu ar fi corect.

Ce sa zic? La inceputul lansarii celor doua tv am fost si eu invitat de mai multe ori atit la Jurnal TV cit si la Publika TV. Asa mai in gluma mai in serios atit cei de la Publica cit si cei de la Jurnal ma intrebau  ”Apropo te-am vazut la Publika” cum e acolo sau “te-am vazut la Jurnal chiar iti place acea tv”?  Prin tirg se vorbeste ca Jurnal TV are o politica editoriala de centru-dreapta iar Publika TV de centru-stinga,  acolo fiind angajati mai multi ziaristi care anterior au lucrat la trusturile lui Voronin si Rosca de presa. Am incercat sa fiu echidistant si obiectiv de cite ori am fost invitat la aceste televiziuni si de fiecare data le spuneam ca e foarte bine ca avem tocmai 2 tv de stiri in RM, pentru ca concurenta va naste si calitate.

Apoi m-am certat cu un politician “de vaza” din AIE si de vreo 3 saptamini nu mai sunt invitat nici la Jurnal TV nici la Publika TV. Cica acel politician de la guvernare cu influenta mare a promis cuiva ca Mihaes nu va mai apare nicaeri la TV, pentru ca asa vrea el. Si intr-adevar de circa 3 saptamini nu mai sunt invitat  la Jurnal TV, cica are grija un vechi amic de prin 89 de asta. S-a ajuns la chestii ridicole, recent la Publika TV a fost organizata o serie de emisiuni despre cetatenii care au investit in constructia locuintelor si au fost inselati . Ziaristii de la Publica TV stiau foarte bine ca eu in calitate de avocat si lider a ong-ului Liga apararii consumatorilor, monitorizam aceste cazuri, pentru ca au produs anterior un reportaj in direct din curtea blocului de pe strada Alba Iulia nr.87 atunci cind am vorbit si eu, insa au invitat in studiou sa comenteze cazurile pe cine au dorit ei, dar opinia mea si a LADC nu au solicitat-o nici macar la telefon. Merci mult domnule Tira pentru obiectivitate.

Concluzia domnii mei ar fi ca nu e bine sa te exprimi in aceasta tara fara “acoperis” de partid, pentru ca nu vei fi invitat la tv. Apropo, exista vreun partid parlamentar cu influenta la tv, in afara de PCRM, (caci nu am fost niciodata comunist)  care are nevoie de un  avocat, magistru in politologie, presedinte de ong, comentator pe probleme politice, sociale si de consumatori?

Traiasca R.Moldova independenta, democratia si libertatea de expresie!

Senzational: alegerile prezidentiale din Moldova vor fi un concurs al candidatilor prorusi?

Iunie 5, 2010

La 5 mai in ziarul rusesc Komersant, despre care se spune ca este apropiat administratiei de la Kremlin, a aparut articolul intitulat „Moldova va oferi votul Rusiei. Alegerile prezidentiale din republica vor fi un concurs al candidatilor prorusi” semnat de Vladimir Soloviov.

Autorul articolului mentioneaza ca in septembrie va avea loc un referendum, apoi alegeri prezidentiale la care principalii favoriti vor fi politicieni prorusi sustinuti de Moskova. Apoi autorul trece in revista citiva candidati posibili si le da aprecieri.

Primul este mentionat Valeriu Pasat , despre care spune ca este un proiect politic lansat de la Moskova, insa cu mentiunea ca nu este sustinut de Ciubais ci de alte forte.

Al doilea este mentionat Marian Lupu, care a avut o intilnire la Chisinau cu Medevedev si dupa asta Moskova nu o singura data a declarat ca ar fi favoritul sau.

Al treilea este mentionat Vlad Filat, in privinta caruia Moskova arata simpatii in ultima vreme si care urmeaza pina la sfirsitul lunii iunie  sa mai aiba o intilnire cu Vladimir Putin.

Despre comunisti, autorul zice ca ei mentin relatii cu functionari inalti din administratia rusa  si ca inca nu s-au determinat cu un candidat anume .

Prima concluzie care se desprinde, este ca Voronin a acceptat varianta alegerii presedinteluiu de catre popor la sugestia sau insistenta unor forte rusesti de la guvernare, care considera ca principalii favoriti la prezidentiale sunt prorusi si le convine sa cistige oricare din ei. Ne asteapta o competitie intre citiva candidati prorusi? Sa fie chiar atit de simplu? Ce ziceti domnule Dan Dungaciu?

http://www.kommersant.ru/doc.aspx?DocsID=1382320&ThemesID=748

Thorbjorn Jagland, compromisul AIE si finala prezidentiala Filat contra Lupu

Iunie 3, 2010

Depasirea crizei politice se va face prin organizarea unui referendum pentru modificarea articolului 78 din Constituţie la inceputul lunii septembrie dupa care in noiembrie  vor urma alegeri parlamentare si posibil si prezidenţiale. Aceasta este decizia consolidata a AIE dupa petrecerea  unei sedinte comune  cu Thorbjorn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei.

Citeva concluzii :

1.Trebuie remarcata pozitia consolidata a AIE privind depasirea crizei politice si constitutionale. Filat si Lupu au reusit sa-si impuna punctul de vedere iar Ghimpu si Urechean care doreau sa transfere alegerile anticipate parlamentare pentru anul 2011 au cedat, demonstrind capacitate de compromis. Pozitia comuna privind foia de parcurs care si-au propus-o, va consolida AIE si cel putin pina la declansarea oficiala a alegerilor parlamentare partidele membre AIE vor fi impreuna.

2.  PCRM  a cerut alegeri anticipate in toamna, amenintind cu proteste si intr-un fel AIE le-a satisfacut cerintele. Astfel PCRM a fost luat prin surprindere si nu a avut astazi replica oficiala. Ce vor face comunistii? Vor insista in continuare pe sustinerea proectului propriu de modificare a art.78 sau il vor accepta pe cel al Aliantei? Este evident ca AIE nu are cum sa accepte coborirea pragului de alegere a Presedintelui la 52 de mandate, pentru ca ii avantajeaza pe comunisti. Ar putea in aceste conditii comunistii  folosind energia adversarului, sa joace la intimpinare  si sa fie de acord cu alegerea directa a presedintelui? Pentru ca un referendum , in conditiile cind peste 75% din cetateni, inclusiv din votantii comunistilor se pronunta pentru alegerea directa a presedintelui, ar putea sa le diminueze serios sansele electorale. Daca se vor opune deschis referendumului si vor face campanie negativa, comunistii vor pierde cu siguranta electoratul satelit, indecis, care nu formeaza nucleul dur al partidului, iar acestia sunt in jur de 10% din fostii votanti PCRM.

3. Pentru a petrece un referendum constitutional trebuie efectuate modificari la Codul Electoral dar si la alte legi, inclusiv de adoptat o lege noua care lipseste astazi in RM , privind referendumul. Pentru informatie sugerez deputatilor moldoveni “Legea privind organizarea si desfasurarea referendumului” din Romania, care poate fi gasita usor prin internet. Aceasta lege trebuie sa dezvolte prevederile din Constitutie privind referendumul constitutional si cel consultativ, cine are dreptul sa le declanseze, termenele , conditiile validarii etc.

4. Venise Constantin Tanase, de la Timpul cu ideia unui candidat comun al AIE la alegerile prezidentiale. Deja insa reprezentantii PLDM si PD au declarat ca vor veni fiecare cu candidatul sau. Cu siguranta ca se vor inscrie in cursa inca vreo 10 candidati, unii care au bani pentru a-si face reclama, altii care cred ca sunt trimisi cu misiuni speciale pe pamint etc. Mai rational mi se pare sustinerea de catre partidele de centru-dreapta din AIE a candidatului Filat care este mai sus decit ceilalti in preferinte conform sondajelor. Iar din partea PD si a fortelor de centru-stinga sa fie inaintat Marian Lupu. Comunistii il vor inainta pe Voronin daca le va permite Curtea Constitutionala sau pe altul. In acest mod lupta se va da intre cei trei candidati a PLDM, PD si PCRM pentru iesirea in turul doi. Teoretic sunt posibile citeva finale- Filat contra Lupu, Filat contra Voronin, sau Lupu contra Voronin. Este evident un singur lucru, daca Curtea Constitutionala  nu-i va permite lui Voronin sa candideze, in proportie de 95 % vom avea o finala Filat contra Lupu. Nu ma apuc astazi sa dau o prognoza privind cistigatorul.