Archive for Septembrie 2014

Lucasenko si Putin, sustin integrarea europeana a R.Moldova

Septembrie 26, 2014

 

Vladimir Putin:

Rusia se pronunta pentru intarirea cooperarii intre Uniunea Europeana si Comunitatea economica eurasiatica si propune crearea unui spatiu economic comun intre cele doua entitati, a declarat presedintele rus Vladimir Putin la reuniunea de marti 26 august, de la Minsk.
Aflat in vizita la Chisinau, Presedintele Belarusiei, Alexandr Lucasenco, s-a declarat  convins “că vectorii diferiți de integrare, Uniunea Europeană pentru Moldova și Uniunea Vamală pentru Belarus, nu trebuie să reprezinte un obstacol în relațiile bilaterale”.

Dimpotrivă, a declarat Lucasenco, “noi găsim mai multe oportunități pentru cooperare ca urmare a semnării Acordului de Asociere RM-UE”.

Intre RM si Belarus,  au fost semnate sase tratate si acorduri bilaterale, cele doua tari își vor concentra atenția pe dezvoltarea relațiilor economice și comerciale.

Astfel, Unica portiţă spre piaţa UE pentru Belarus e Republica Moldova, tara noastra fiind văzută de Preşedintele  Belarus şi ca  platformă de export a produselor pe piaţa europeană, în condiţiile în care Chişinăul a semnat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu UE.

In acest context, arata jalnic sustinatorii integrarii RM in Uniunea Vamala, in special Voronin, Formuzal si Dodon, si altii.

In situatia, in care fondatorul Uniunii Vamale, Lucasenco , sustine vectorul de dezvoltare europeana a RM, si mai mult, vrea sa profite de acesta prin intermediul tarii noastre, ce argumente le mai ramin antieuropenilor?

Se stie ca Lucasenco a avut opinii divergente cu Rusia, in cadrul Uniunii Vamale, si a atras atentia la mai multe probleme.

Iar cel mai puternic argument contra integrarii RM in Uniunea Vamala, il ofera chiar Vladimir Putin.

Astfel Putin a declarat la Minsk, ca “Rusia se pronunta pentru   crearea unui spatiu economic comun intre Uniunea Europeana si Comunitatea economica eurasiatica”!

Iar in contextual razboiului politic si economic dintre Rusia si Occident, este o mare greseala sa te ceri integrat, intrun spatiu lovit dur de razboi si sanctiuni, in care nu se respecta nici drepturile omului.

Este trist ca  PSRM si Dodon isi propun,denuntarea Acordului cu Uniunea Europeana drept obiectivul de baza al socialistilor.

Evenimentele din Crimeea si estul Ucrainei, ne demonstreaza ca statalitatea Republicii Moldova, poate fi mentinuta si dezvoltata doar in cadrul asocierii si integrarii in UE.

Prin comparatie, în 2014 Moldova va primi de la UE peste 130 de milioane de euro.

Cu banii care vin în Moldova de la Uniunea Europeană se construiesc drumuri, se deschid parcuri industriale şi zone economice libere, se dau în exploatare centre medicale şi sisteme de încălzire energo-eficiente în sate, se repară grădiniţe şi se trasează conducte de apă şi gaz

Intrebare pentru Dodon, Voronin si altii, in conditiile cind Lucasenco sustine  integrarea europeana a RM, iar Putin isi doreste si el spatiu economic comun cu UE, ceea ce RM déjà a dobindit, voi ce faceti, sunteti integri ? 

Exista ceva ratiune in actiunile voastre antieuropene, sau sunteti ghidati doar de interese obscure, care nu au nimic comun cu interesul national al R.Moldova?

Note:

1. http://diez.md/wp-content/uploads/2014/09/Uniunea-European%C4%83-%C3%AEn-Moldova.-Investi%C8%9Bii.pdf
2. http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/index_ro.htm
3. http://www.finantare.gov.md/
4. http://infoeuropa.md/asistenta-tehnica/cooperare-pentru-dezvoltare-raport-anual-2013-cu-privire-la-asistenta-externa-acordata-republicii-moldova/
5. http://www.bzi.ro/vladimir-putin-propune-crearea-unui-spatiu-economic-comun-cu-ue-452723

Interviu despre unire, integrare europeană și alegeri

Septembrie 13, 2014

In momentul de fata, realist vorbind, unirea Romaniei cu Republica Moldova mai este posibila doar in caz de catastrofa umanitara, cum ar fi un razboi, considera Roman Mihaies, politolog de laChisinau si presedinte al Asociatiei „Moldova Europeana Unita”.
„Unirea rapida poate avea loc doar in cazul unei catastrofe umanitare in R.Moldova, de exemplu in cazul reizbucnirii unui razboi cu Transnistria separatista, care ar produce multe victime si pagube, iar comunitatea internationala si marele puteri ar fi puse in situatia de a salva populatia, una din solutii fiind unirea rapida cu Romania”, este scenariul prezentat de Roman Mihaies, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Chiar daca nu va fi unire decat odata cu o posibila integrare a Rep.Moldova in UE, Romania este totusi „principalul avocat al Rep.Moldova”, fapt ce poate sa fi jucat in apararea romanilor de peste Prut de o invazie ca in Ucraina.

„Rusia tine cont de faptul ca Romania este sensibila la subiectul Rep.Moldova, poate de asta nici nu a atacat si Rep.Moldova, asa cum a facut-o in Ucraina”, ne-a mai declarat Mihaies.

Cat despre integrarea in UE, analistul politic crede ca aceasta ar putea fi posibila pentru Republica Moldova de abia prin anul 2020.

„Se stie deja pozitia noii conduceri a UE, care a declarat ca in urmatorii cinci ani UE nu se va extinde si nu va accepta noi membri. Insa asta nu inseamna ca Rep.Moldova nu are sanse de integrare in urmatorii 10-15 ani, iar anul 2020 mi se pare unul realist in acest sens”, a adaugat Mihaies.

Exista pentru romanii din Republica Moldova o dilema: Uniunea Europeana sau Uniunea Euroasiatica?

Marea majoritate a romanilor basarabeni se pronunta pentru integrarea europeana a R.Moldova. E adevarat ca o parte din cetatenii Rep. Moldova, de diverse etnii, pledeaza pentru integrarea eurasiatica. De fapt si sondajele o arata, circa 40% din cetatenii moldoveni sunt orientati spre Federatia Rusa, in orice formula, fie CSI, fie Uniunea Eurasiatica.

Mai avem mult de lucru, sa explicam oamenilor avantajele integrarii europene, asta va dura ceva timp.

In momentul de fata vorbim de o Uniune Euroasiatica functionala?

O Uniune Eurasiatica politico-juridica inca nu exista, deocamdata a fost creata o Uniune Vamala si o Comisie economica eurasiatica intre Rusia, Belarus si Kazahstan.
Scopul Rusiei este de a construi in locul CSI, organizatie slaba, construita in urma prabusirii URSS, a Uniunii Eurasiatice pe modelul UE, intre statele fostei URSS.

Insa exista divergente mari intre Federatia Rusa pe de o parte, care doreste sa dicteze in aceasta constructie, si Belarus si Kazahstan, care pledeaza doar pentru relatii economice mai stranse.

S-ar putea ca, sub presiunea sanctiunilor UE si SUA, economia Rusiei sa nu mai permita scenarii de integrare si sustinere economica si a altor state, sa vina alt presedinte in Rusia, care sa renunte la planuri de refacere a URSS si sa se concentreze pe problemele interne.

Aparent in toamna cetatenii Republicii Moldova vor trebui sa aleaga nu in functie de doctrinele politice ale partidelor, ci in functie de orientarea externa propusa de acestea. Ce se ofera Republicii Moldova?

Categoric, Acordul de Asociere cu UE si zona de liber schimb create deja ofera Rep.Moldova o serie de avantaje si preferinte care pe termen mediu si lung vor face posibila pregatirea pentru integrarea deplina in UE.

Nu putem compara UE, cea mai puternica economie din lume, si beneficiile asocierii cu aceasta, cu Rusia, care a devenit o dictatura militara sub regimul lui Putin, unde se incalca masiv drepturile omului, cu un capitalism salbatic de model sud-american.

Cu regret Rusia nu a acceptat decizia suverana a Rep.Moldova si a impus sanctiuni, a blocat exportul de vinuri, legume si fructe pe piata rusa.

Vizionarii rusi, printre care si Dughin, vad necesitatea refacerii spatiului sovietic, chiar daca sub o alta forma. Constituie acest lucru o amenintare la adresa Republicii Moldova?

Ideea promovata de Dughin, devenita oficiala, de refacere a URSS sub forma Uniunii eurasiatice, sub egida asa-zisei lumi ruse, constituie o amenintare, deoarece este implementata cu forta si presupune inglobarea Rep.Moldova intr-o structura ostila, in care va fi transnistrizata, iar romanii basarabeni vor fi deznationalizati.

Rep.Moldova este locuita majoritar de romani/moldoveni, care doresc apropiere de UE si Romania, nu face parte din lumea rusa, chiar daca are o importanta minoritate vorbitoare de limba rusa, de circa 20%.

Tot Dughin spune „Faceti Unire, dar intoarceti fata spre Federatia Rusa prin intrarea in Uniunea Euroasiatica”. Poate fi aceasta o alternativa pentru Romania?

Dughin a aruncat o petarda, o idee nerealiasta, propunindu-i Romaniei sa paraseasca UE si NATO, oferind in schimb unirea cu Rep.Moldova. Insa oferta lui Dughin trebuie privita ca o provocare, care nu are nimic in comun cu pozitia oficiala a F.Ruse. Romania este salvata, caci este integrata in spatiul de valori euroatlantice prin aderarea la NATO si UE, si in contextul razboiului din Ucraina, s-a demonstrat ca a fost solutia corecta.

Pentru prima oara, Rep.Moldova a participat la un summit NATO, unde a fost si subiect de discutie si decizie. Ce a adus aceasta intalnire nou pentru Republica Moldova?

NATO a oferit Rep.Moldova instrumentul important si anume construirea capacitatilor de aparare si de securitate conexe, care va permite sprijinul, consilierea si asistenta oferita Moldovei pentru construirea capacitatilor de aparare si securitate.

Din cauza guvernarilor iresponsabile, armata R.Moldova a fost slabita, nu poseda armament greu, de exemplu tancuri si elicoptere, si nu este capabila sa apere cetatenii in caz de agresiune militara din partea armatei separatiste transnistrene de exemplu, care este mult mai bine echipata si inarmata.

Se poate vorbi de un start pentru o integrare efectiva in spatiul euro-atlantic sau constituie conflictul transnistrean o problema importanta?

La aceasta etapa, e importanta dezvoltarea unor relatii aprofundate intre NATO si RM, care sa aduca intr-o zi la obtinerea statutului de tara membra NATO.

Neutraltatea Rep.Moldova nu este garantata de nimeni, cu atat mai mult de Federatia Rusa, conflictul transnistrean fiind o dovada in acest sens.

La Bucuresti se striga Unire. Au politicienii de la Chisinau urechi ca sa auda si vointa ca sa se lase deschisi spre acest subiect?

Unirea politica dintre Rep.Moldova si Romania a fost ratata la 27 august 1991, atunci cand a murit URSS.

Din pacate, politicienii aflati atunci la guvernare, in Romania si Rep.Moldova, nu au fost capabili sa fructifice momentul oportun.

Astazi Unirea Rep.Moldova cu Romania nu este la ordinea zilei nici in Parlamentul de la Chisinau, nici in cel de la Bucuresti, si nu este agreata nici de marile puteri, UE, Rusia si SUA.

Conflictul transnistrean si faptul ca Rep.Moldova nu controleaza circa 11% din teritoriul national constituie o problema grava, care face imposibila nu numai unirea cu Romania, dar si aderarea la UE.

Dar unirea rapida poate avea loc doar in cazul unei catastrofe umanitare in R.Moldova, de exemplu in cazul reizbucnirii unui razboi cu Transnistria separatista, care ar produce multe victime si pagube, iar comunitatea internationala si marele puteri ar fi puse in situatia de a salva populatia, una din solutii fiind unirea rapida cu Romania.

Poate determina noua atitudine a Bucurestiului schimbari in politica Federatiei Ruse raportat la Chisinau?

Romania este astazi principalul avocat al Rep.Moldova, in drumul spre integrare europeana.

Bineinteles ca Rusia tine cont de faptul ca Romania este sensibila la subiectul Rep.Moldova, poate de asta nici nu a atacat si Rep.Moldova, asa cum a facut-o in Ucraina.

Pentru romanii din Rep.Moldova este important ca Romania sa fie activa si sa aiba voce clara atunci cand Rep.Moldova sau cetatenii sai sunt in pericol.

Se vorbeste de integrarea europeana. Are politicul de la Chisinau un program clar definit in acest sens cu actiuni si termene?

Referitor la integrarea europeana, este bine ca s-a ratificat Acordul de asociere si liber schimb, care trebuie implementate.

Se stie deja pozitia noii conduceri a UE, care a declarat ca in urmatorii cinci ani UE nu se va extinde si nu va accepta noi membri.

Insa asta nu inseamna ca Rep.Moldova nu are sanse de integrare in urmatorii 10-15 ani, iar anul 2020 mi se pare unul realist in acest sens.

Se vorbeste de combaterea coruptiei si de stat de drept. Poate face Republica Moldova fata unor astfel de exigente? Exista vointa politica?

In Rep.Moldova au fost create instrumentele de lupta cu coruptia, Centrul National Anticoruptie, Comisia Nationala de Integritate, care dupa alegerile parlamentare, trebuie scoase de sub influenta factorului politic, astfel incat sa devina operationale pe deplin.

Coruptia si saracia sunt doua probleme cele mai grave cu care se confrunta Rep.Moldova si care trebuie combatute.

Intrebare de final, aceeasi repetata pentru cei ce ne vorbesc despre si din spatiul de la est de Prut: Integrare prin unire sau unire prin integrare?

De fapt, trebuie sa constatam ca Rep.Moldova s-a asociat UE, deci si cu Romania, iar unirea economica s-a si produs odata cu intrarea Rep.Moldova in zona economica europeana de liber schimb, in vigoare din 1 septembrie.

Istoria ne invata ca trebuie sa profitam de sanse atunci cand se ofera, o sansa ratata a fost in august 1991, alta ar putea sa vina oricand.

Important este ca Romania si Rep.Moldova sa faca parte din acelasi spatiu politico-juridic al UE.

Interviu realizat pentru Ziare.com de Platforma Unionista Actiunea 2012.

http://www.ziare.com/europa/moldova/in-caz-de-razboi-romania-si-rep-moldova-s-ar-putea-uni-interviu-1321146

Filat contra lui Leancă. Ultima bătălie din PLDM

Septembrie 9, 2014

Mitingul PLDM din sapte septembrie, s-a dorit a fi unul de etapa, sa arate forta partidului inainte de electorala, sa mobilizeze membrii, si sa transmita mesajul de unitate a echipei de conducere.

Nu doresc sa intru in polemici cu cei care declara ca la miting au fost circa una suta de mii de oameni, pentru ca sunt si altii care zic ca au fost mult mai putini.

Important insa este sa incercam sa descifram ce se ascunde in spatele divergentelor clare dintre Filat si Leanca si echipele lor.
Filat si Leanca au inceput sa lupte deocamdata prin intermediul mesajelor de la distanta, si a comentatorilor care ii sustin.

Astfel Nicolae Negru a scris un comentariu interesant in sprijinul lui Leanca, au urmat citeva replici ale lui Bogdan Tirdea si Petru Bogatu care il sustin pe Filat. 

La sigur confruntarea va continua, pina cind nu va ceda unul din cei doi.

PLDM a trecut de la fondare printro serie de transformari importante.

La inceput a fost echipa de tineri reformatori proeuropeni, in formatul Tanase, Filat, Godea, Leanca , Calin Vieru, Vitalie Nagacevschi si altii, care au reusit din strada sa ajunga in scurt timp la guvernare, darimind astfel monopolul clanului Voronin la guvernare.

Apoi in rezultatul mai multor plecari, unele cu scandal, la virful partidului au mai ramas doi mohicani, Filat si Leanca.

Astazi, Filat si PLDM nu mai reprezinta demult un partid al schimbarii si al sperantei, al tinerelor reformisti proeuropeni.

Partidul  a fost invadat de mii de profitori si nomenclaturisti de toate culorile, care il vor parasi atunci cind acesta nu va mai fi la guvernare.

Filat dupa demiterea sa din functia de premier, a cazut in topurile increderii in politicieni, de pe pozitia intiia, pe cinci sau sase, si nu mai poate fi locomotiva electorala pentru PLDM.

Iar greseala lui fatala din 13 februarie, ora 13, anul 2013, atunci cind actionind pe baza de emotii, si calcule politice gresite, a scos PLDM din acordul AIE-2, si a distris Alianta, l-a transformat intr-un  personaj in care nimeni nu mai poate avea incredere.

Din aceleasi sondaje se vede ca Leanca este liderul  nr.1 in topul politicienilor, care in mod normal ar trebui sa fie cap de lista la PLDM, si sa aiba posibilitatea sa dicteze si componenta listei electorale.

Leanca spre deosebire de Filat, sustine ideea participarii partidelor proeuropene importante, intrun bloc electoral,
si in acest context s-ar putea sa fie cea mai reusita solutie.

Sau poate Filat face tot posibilul ca Iurie Leanca sa plece din PLDM, si sa ramina singur?

Pai daca pleaca Leanca din PLDM, partidul cade sub 10%, cu riscul sa nu treaca in Parlament. 

Pentru a se putea reface o coalitie proeuropeana dupa alegerile parlamentare, e nevoie ca PLDM sa acumuleze circa 25%, PD circa 15%, si PL circa 10%.

Referitor la PD, imi mentin punctul de vedere ca acest partid ar putea sa acumuleze intre 15 si 25 de procente la alegeri, avind avantajul ca este singurul partid social-democrat, proeuropean din tara noastra.

Prin redistributie, aceste partide ar putea obtine o majoritate parlamentara solida care le-ar permite sa continuie drumul modernizarii europene a RM.

PLR, dupa refuzul lui Sturza de a veni in fruntea sa, trebuie sa incerce sa faca alianta preelectorala cu PLDM, fratele sau siamez, pe conditiile liberal-democratilor.

Daca PLR se aventureaza sa mearga de unul singur, va face un serviciu fortelor proruse, caci nu va trece pragul electoral si o parte din voturi va merge spre partidele sustinute de Kremlin.

Astfel, locul slab si pericolul pentru continuarea cursului proeuropean vine dinspre Filat, care din cauza ambitiilor sale, nu vrea sa recunoasca ca nu mai este locomotiva electorala si va trage PLDM in jos.

PLDM-ul cu Filat, Urechean, Lucinschi si altii in fata, risca sa cada la alegeri ca si AMN-ul de altadata.

Iar odata cu caderea PLDM-lui , nu va mai fi posibila constituirea unei majoritati parlamentare fara comunisti, sau socialisti.
 
A ramas putin timp pina la inceperea campaniei electorale, trebuie gasite cele mai bune solutii pentru participarea la viitoarele alegeri a partidelor proeuropene.

Pericolul il cunoasteti care este, revenirea stingii antieuropene la guvernare, cu tot cu Voronin si Dodon , care vor denunta in Parlament Acordul de Asociere si liber schimb cu UE, si vor arunca RM si cetatenii sai in Uniunea Vamala, dictatura , saracie si coruptie.

 

 

Tradare de patrie, spionaj şi interes naţional

Septembrie 4, 2014

În contextul razboiului din estul Ucrainei, si a politicii agresive a Rusiei in spatiul postsovietic, care foloseste fortele armate pentru a-şi impune interesele, trebuie sa constatam ca Strategia de securitate nationala a R.M este învechita.

Prin hotarirea nr.153 din 2011, Parlamentul R.Moldova a adoptat strategia Securitatii Nationale a R.Moldova, unde este prevazuta si reformarea sectorului de securitate naţională  în conformitate cu standardele şi cu practicile euro-atlantice .

Se impune o analiză permanentă a sistemului de securitate naţională şi de ajustare a acesteia în funcţie de ameninţări şi riscuri.

R.Moldova este un stat aflat într-o zonă de conflict, de peste doua decenii, si se confruntă cu probleme de securitate atit de mari încit propria sa existență este amenințată, 10% din teritoriul national este ocupat de formatuni separatiste şi teroriste, si stationeaza ilegal trupe straine pe teritoriul national.

Astfel, in prezent putem sa constatam ca neutralitatea statului e doar o ficţiune,  trupele ruseşti continuă să activeze în regiunea transnistreană si nimeni nu poate garanta ca asa ca si in cazul Ucrainei, ele nu vor fi folosite pentru a ataca R.Moldova.

Este clar ca e nevoie de fortificarea serviciului moldovenesc de inteligenţă, astfel ca SIS sa poata preveni si contracara faptele ce pot prejudicia securitatea statului.

In prezent doar Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal si Centrul Naţional Anticorupţie, dispun de organe de urmarire penala.

Pentru a  eficientiza combaterea infractiunilor contra autoritatilor publice si a securitatii de stat, din Codul Penal, acestea trebuie sa fie in competenta si gestiunea SIS, in cadrul caruia trebuie de reintors componenta de urmarire penala.

Oficialii statului, presa si analistii politici declara ca pe teritoriul RM activeaza servicii straine de spionaj, ca unii functionari de stat tradeaza si vind secrete de stat, insa in prezent  de catre MAI nu este intentat niciun dosar penal in baza articolelor 337 si 338 din Codul penal, tradare de patrie şi spionaj.

MAI nu este specializata pe infractiuni contra securitatii de stat, pentru ca misiunea politiei este in primul rind asigurarea ordinii publice, de aceea aceste articole trebuie sa fie investigate si anchetate anume de un organ specializat al statului, care este SIS.

La initiativa unu grup de deputati, care au considerat ca legislaţia naţională nu conţine dispoziţii legale prin care s-ar incrimina acţiunile ilegale care atentează la integritatea şi inviolabilitatea teritorială a Republicii Moldova, Parlamentul a adoptat in prima lectura pachetul de legi antiseparatism si de investire a SIS cu atributii suplimentare.

Nu s-a reust votarea si in lectura finala, deoarece unele prevederi au trezit discutii si critici, de exemplu cele privind activitatea si controlul asupra Internetului.

R.Moldova nu ar trebui sa urmeze calea Chinei si a Rusiei, care au impus control sever asupra Internetului si a blogurilor, toate litigiile trebuie sa fie solutionate in cadrul instantelor de judecata.

A provocat multe discutii si propunerea de  instituire a mandatului de securitate – care reprezintă un nou institut de drept pentru sistemul juridic naţional, care acorda posibilitate SIS de a efectua întreg spectrul de măsuri speciale de investigaţii în afara unui proces penal.

Proiectul initial al Guvernului, a fost modificat in Parlament si s-a impus  instituirea unei proceduri de autorizare a mandatului de securitate,  care va garanta ca să nu se admită abuzuri si lezarea drepturilor fundamentale ale omului.

 Astfel, conform proiectului votat in prima lectura, mandatul de securitate se eliberează prin încheierea motivată a judecătorului special desemnat în cadrul Curţii de Apel Chişinău, la demersul motivat al procurorului, emis în baza propunerii ofiţerului de investigaţii al  SIS.  

Unii experti atrag atentia sa fim atenti, ca modificările aduse legii de funcționare a SIS să nu transforme instituția secretă moldovenească într-o poliție politică, asa cum a fost cindva KGB.

Trebue sa facem o distinctie, KGB-ul sovietic a fost o politie politica, care deservea interesele Partidului Comunist al URSS si a regimului sovietic de ocupatie.

 Toate dosarele KGB-lui de pina la 27 august 1991, trebue sa fie facute publice, sa aiba acces fiecare cetatean la dosarul sau personal.

 Iar SIS-ul trebuie sa fie un organ modern si european de securitate, care sa activeze in interesul national, aflat sub control parlamentar, si sa asigure securitatea si respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.

 Note:

  1. Proiectul votat de Parlament in prima lectura:

 Legea nr. 753-XIV din  23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 156, art. 764), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi completează după cum urmează:

„Articolul 71. Mandatul de securitate

  • La realizarea atribuţiilor sale, în scopul colectării informaţiilor despre posibile evenimente şi/sau acţiuni ce ar putea pune în pericol securitate statului, Serviciul poate efectua, în afara unui proces penal, în baza unui mandat de securitate, măsurile prevăzute la art. 18 alin.(1) pct. 1) din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţii.
  • În conformitate cu prevederile art. 22 alin. (5) lit. h) din Legea instituţiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995, prin derogare de la prevederile alin. (1) al prezentului articol, măsura specială de investigaţii de la art. 18 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţii se efectuează fără mandat de securitate, în afara unui proces penal, doar în măsura în care aceasta se referă la accesul la informaţia financiară.
  • Mandatul de securitate se eliberează prin încheierea motivată a judecătorului special desemnat în cadrul Curţii de Apel Chişinău, la demersul motivat al procurorului, emis în baza propunerii ofiţerului de investigaţii al  
  • În calitate de judecător competent să examineze demersul indicat la alin. (1) şi, respectiv, procuror competent să emită acest demers se desemnează persoana care dispune de dreptul de acces la secretul de stat perfectat în condiţiile Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.
  • Examinarea demersului privind eliberarea mandatului de securitate are loc neîntîrziat, dar nu mai tîrziu de 4 ore de la depunere, în şedinţă închisă, cu participarea procurorului şi ofiţerului de investigaţii. În cazul în care demersul depus iniţial a fost refuzat, depunerea repetată a demersului pe aceleaşi motive şi asupra aceleiaşi persoane se interzice.
  • Demersul privind eliberarea mandatului de securitate conţine următoarele date:
  1. a) numele, prenumele, funcţia persoanei care solicită eliberarea mandatului;
  2. b) datele de identificare ale persoanei supuse măsurii, dacă sînt cunoscute;
  3. c) măsura specială de investigaţii pentru care se solicită autorizarea;
  4. d) circumstanţele faptice care servesc în calitate de temei pentru efectuarea măsurii speciale de investigaţii şi, după caz, posibilele consecinţe ale acestora;
  5. e) rezultatele ce se preconizează a fi obţinute în urma efectuării măsurii speciale de investigaţii;
  6. f) termenul de efectuare a măsurii respective;
  7. g) locul efectuării măsurii;
  8. h) alte date care au importanţă pentru justificarea necesităţii măsurii speciale de investigaţii şi care ar garanta autorizarea legală şi întemeiată a acesteia.

La demersul privind eliberarea mandatului de securitate se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării măsurii speciale de investigaţie.

  • Încheierea judecătorească privind eliberarea mandatului de securitate conţine următoarele date:data şi locul întocmirii ei, numele prenumele judecătorului, numele, prenumele, funcţia persoanei care a solicitat eliberarea mandatului; organul care efectuează măsura specială de investigaţii, datele de identificare ale persoanei supuse măsurii, dacă sînt cunoscute; datele care justifică necesitatea efectuării şi, respectiv, autorizării măsurii; măsurile speciale de investigaţie autorizate pentru efectuare; termenul de efectuare a măsurii; locul efectuării măsurii; alte date care au importanţă pentru justificarea autorizării măsurii.
  • Mandatul de securitate poate fi eliberat în privinţa:
  1. persoanei, atît identificate, cît şi neidentificate, privitor la care există informaţii că pregăteşte, întreprinde tentative de comitere sau a comis una sau mai multe dintre faptele indicate în art. 7 lit. a) sau d) din prezenta Lege sau art. 4 alin. (2) din Legea securităţii statului nr. 618 din 31 octombrie 1995;
  2. persoanei, atît identificate, cît şi neidentificate, privitor la care există informaţii că aceasta primește sau transmite comunicări ori obiecte de la persoanele menționate la lit.a) sau destinate acestora;
  3. altei persoane, atît identificate, cît şi neidentificate, decît cele menţionate la lit. a) și b), dacă există informaţii că mijloacele de comunicare ale acesteia, domiciliul, bunurile sînt utilizate de către persoanele menţionate la lit. a) şi/sau b) în scopurile menționate la litera a);
  4. altei persoane identificate decît cele menţionate mai sus, atît identificate cît şi neidentificate, dacă monitorizarea acestei persoane poate duce la descoperirea locului de aflare a persoanelor menţionate la lit. a) şi/sau b) sau a identităţii depline ale acestora.
  • Prin derogare de la prevederile Codului de procedură penală, termenul maxim pentru care poate fi autorizată efectuarea măsurilor speciale de investigaţii indicate la alin. (1) este de 3 luni. În caz de necesitate, termenul de efectuare a măsurii poate fi prelungit cu perioade pînă la 90 de zile, durata totală a efectuării măsurii speciale în privinţa unei persoane, dispusă pe o faptă concretă, nu poate depăşi cumulativ 2 ani. La fiecare solicitare de prelungire a termenului de efectuare a măsurii speciale de investigaţii, judecătorul are obligaţia să examineze circumstanţele care justifică necesitatea acestei prelungiri, iar în cazul în care apreciază că solicitarea nu este motivată, refuză prelungirea.
  • Încheierea judecătorului privind refuzul emiterii mandatului de securitate sau privind refuzul prelungirii termenului de efectuare a măsurii speciale de investigaţii poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile lucrătoare, la Curtea Supremă de Justiţie. Recursul se examinează în şedinţă închisă, de judecătorul special desemnat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie care dispune de dreptul de acces la secretul de stat perfectat în condiţiile Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.
  • Măsurile speciale de investigaţii menţionate la alin. (1), ca excepţie, pot fi efectuate fără mandat de securitate, în baza ordonanţei motivate a procurorului, atunci cînd există circumstanţe excepţionale ce nu permit amînarea, iar mandatul de securitate nu poate fi obţinut fără existenţa unui risc esenţial de întîrziere care poate duce la pierderea informaţiilor relevante sau pune în pericol imediat securitatea persoanelor. În acest caz, judecătorul urmează să fie informat în termen de 24 ore de la dispunerea măsurii, despre efectuarea acesteia, prezentîndu-i-se toate materialele în care este argumentată necesitatea efectuării măsurii speciale de investigaţii şi circumstanţele care nu au permis amînarea efectuării ei. Dacă există temeiuri suficiente, judecătorul, prin încheiere motivată, confirmă legalitatea efectuării măsurii sau, după caz, declară ilegalitatea efectuării ei, dispunînd încetarea acesteia şi nimicirea purtătorului material de informaţii şi a materialelor acumulate pe parcursul efectuării măsurii speciale de investigaţii. Încheierea judecătorului poate fi atacată cu recurs în condiţiile alin. (9). Atacarea cu recurs suspendă procedura de nimicire a purtătorului material de informaţii şi a materialelor acumulate.
  • Demersul de solicitare a mandatului de securitate, încheierea judecătorească cu privire la mandatul de securitate, precum şi celelalte materiale din cadrul dosarului privind mandatul de securitate constituie secret de stat.

 2. Articole din Codul Penal care ar trebui transferate in gestiunea organului de urmarire penala a SIS.

INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢILOR
PUBLICE ŞI A SECURITĂŢII DE STAT

    Articolul 337. Trădarea de Patrie
    (1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvîrşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova,
    se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    (2) Este liberat de răspundere penală cetăţeanul Republicii Moldova, racolat de serviciul de spionaj străin pentru înfăptuirea unei activităţi duşmănoase împotriva Republicii Moldova, dacă el nu a săvîrşit nici un fel de acţiuni pentru realizarea însărcinării criminale primite şi a declarat de bună voie autorităţilor despre legătura sa cu serviciul de spionaj străin.
    Articolul 338. Spionajul
    Transmiterea, precum şi sustragerea sau culegerea de informaţii ce constituie secret de stat în scopul transmiterii lor unui stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor, precum şi transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, dacă spionajul este săvîrşit de un cetăţean străin sau de un apatrid,
    se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    Articolul 339. Uzurparea puterii de stat
    (1) Acţiunile săvîrşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova
    se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 de ani.
    (2) Aceleaşi acţiuni care au provocat:
    a) schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova; 
    b) decesul unei persoane;
    c) alte urmări grave
    se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    Articolul 340. Rebeliunea armată
    Organizarea sau conducerea unei rebeliuni armate, precum şi participarea la ea, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orînduirii constituţionale ori în scopul violării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova
    se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    Articolul 341. Chemările la răsturnarea sau schimbarea 
                            prin violenţă a orînduirii constituţionale
                            a Republicii Moldova
    
    Articolul 342. Atentarea la viaţa Preşedintelui
                           Republicii Moldova, a Preşedintelui 
                           Parlamentului sau a Prim-ministrului
    Atentarea la viaţa Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului, săvîrşită în scopul sistării activităţii lor de stat sau a altei activităţi politice ori din răzbunare pentru asemenea activitate,
    se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.
    Articolul 343. Diversiunea
     
    Articolul 344. Divulgarea secretului de stat
     
    Articolul 345. Pierderea documentelor ce conţin
                           secrete de stat
     
    Articolul 346. Acţiunile intenţionate îndreptate spre 
                           aţîţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării 
                           naţionale, etnice, rasiale sau religioase
    
     

Razboiul din estul Ucrainei şi alegerile parlamentare din 30 noiembrie

Septembrie 2, 2014

Fortele armate ucrainene în ultimele citeva zile au suferit infringeri dureroase în confruntarile cu separatistii prorusi, ajutati de trupele ruse regulate.

Expertii ucraineni si internationali, au constatat, ca armata ucraineana este prost echipata, insuficient instruita, fiind atestate si grave erori in conducerea si planificarea operatiunilor de catre conducerea de virf a Armatei.

Putin este imbatat de succesele obtinute de armatele sale in Ucraina, declarind  Preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că trupele regulate ruse ar putea cuceri Kievul în două săptămini.

Exista pericolul unei invazii masive a trupelor ruse, care s-ar putea solda cu pierderea unei parti importante din teritoriu si extinderea Novorusiei pina la Odesa.

Dupa negocierile de la Minsk, dintre Putin si Porosenko, Rusia a obtinut transnistrizarea conflictului din Ucraina, si anume, instituirea mecanismului de negocieri in formatul OSCE, Rusia, Ucraina plus reprezentantii republicilor autoproclamate Lugansk si Donetk.

 Iar intilnirea din 1 septembrie in noul format de negocieri, unde separatistii au cerut recunoasterea independentei, ne demonstreaza ca discutiile despre pace sunt folosite de Rusia si separatisti  drept paravan, in realitate Rusia a declansat o operatiune militara de proportii in estul Ucrainei.

Fara sprijinul ferm si consistent al UE su SUA, Ucraina va fi supusa la o interventie brutala militara a Rusiei, si va fi impartita in doua, iar Novorusia va ajunge pina la Odesa, in componenta careia va intra si transnistria, fiind in pericol si R.Moldova.

Pe hartile Novorusiei publicate de catre separatistii prorusi, apare si teritoriul actual al R.Moldova cu tot cu transnistria.

 UE a intervenit in favoarea Kievului, si a adresat un ultimatum Rusiei, oferindu-i sapte zile pentru a inceta interventia si ostilitatile in Ucraina.

Insa imediat dupa Consliul UE au aparut patru tari, si anume, Cehia, Slovacia, Ungara si Cipru, care au declarat ca nu sustin noi sanctiuni impotriva Rusiei, si ca vor aplica dreptul de veto.

Referitor la R.Moldova, Rusia  doreste un rezultat favorabil al fortelor antieuropene si proruse la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, pentru a schimba cursul geopolitic al RM.

Daca in Ucraina, Rusia a ales calea interventiei armate, atunci in cazul R.Moldova se va incerca la prima etapa cucerirea puterii politice pe cale pasnica, prin intermediul victoriei fortelor proruse in alegerile parlamentare.

In cazul victoriei fortelor propuse la alegeri, in formatul PCRM+PSRM si altii, Kremlinul ar impune o aderare rapida a R.Moldova la Uniunea Vamala si Uniunea Economica Eurasiatica, urmata de confederalizare, cu oferirea  pentru regiunea transnistreana a statutului de republica, egal cu cel al RM.

Tocmai de asta deocamdata Rusia nu recunoaste independenta RMN, caci asteapta rezultatele alegerilor parlamentare.

Daca insa alegerile vor fi cistgate de fortele proeuropene, nu putem exclude ca se vor organiza evenimente gen cele de pe Maidanul de la Kiev, sau Krimeea, cu implicarea in afara fortelor politice din interior, a structurilor  ruse si transnistrene, cu scopul de a obtine schimbarea guvernarii, combinind actiunle pasnice cu cele violente.

Astfel securitatea R.Moldova si a cetatenilor sai, depinde astazi de evolutia razboiului din estul Ucrainei, si de rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie.