Tensionarea situației din regiunea transnistreană a R.Moldova, dar și promisiunea comuniștilor de a organiza o revoluție de catifea la toamnă, sunt legate de dorința de a torpila procesul de integrare europeană, în preajma sumit-lui de la Vilnius , la care țara noastră ar putea să obțină anumite succese, și anume parafarea acordului de asociere, și a celui de liber schimb cu UE.
In ultimul timp se discuta tot mai mult despre posibile confruntari armate la Nistru.
E puţin probabil ca acesta să aibă amploarea celui din 1992, totuşi, şansele unor incidente, cu aplicarea armelor, sunt foarte mari.
Despre aceasta se vorbeşte, tot mai des, în diferite rapoarte „top secret”, care circulă prin birourile unor instituţii de stat de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din Capitală.
Un posibil scenariu armat a fost recunoscut, recent, chiar şi de liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.
Am putea asista la aceste provocări în următoarele două-trei luni.
În spatele provocărilor au putea sta anumite cercuri din Federaţia Rusă, care îşi doresc şi pe această cale să zădărnicească apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, dar şi să-şi permanentizeze prezenţa militară în regiune.
Eventualele incidente militare ar putea să pună pe gînduri europenii, dacă merită să parafeze, în noiembrie, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb cu ţara noastră.
Astfel de speranţe nutresc anumiţi strategi de la Moscova.
La fel, orice schimb de focuri între partea dreaptă şi stîngă a Nistrului va da motive suplimentare Rusiei să-şi întărească „misiunea de menţinere a păcii” din regiunea transnistreană.
Acum ruşii au prea puţine argumente pentru păstrarea militarilor în zonă, în condiţiile în care de peste două decenii nu s-au înregistrat ciocniri armate.
Intenţia Rusiei de a-şi aduce şase elicoptere noi pentru forţele de menţinere a păcii din regiunea transnistreană face parte anume din acest scenariu.
Potrivit unor rapoarte mai ferite de ochii lumii, e vorba de un plan pus la cale încă în primăvara anului 2012.
Acum un an autorităţile ruse au anunţat intenţia de a moderniza trupele de menţinere a păcii din regiunea transnistreană.
Astfel, în septembrie 2012 au fost aduse 20 de camioane noi de tip Ural.
Tot în acea perioadă au fost aduse mai multe tipuri de armament, inclusiv armament greu, de infanterie.
O parte din acesta a fost întors în Federaţia Rusă, după protestul oficial al Chişinăului.
Anul trecut a fost lansată şi ideea modernizării aeroportului de la Tiraspol, idee relansată acum cîteva zile în contextul aducerii elicopterelor. Ceea ce nu vor să spună pînă la capăt e că acest aeroport, utilizat, de altfel, şi în prezent, după modernizare ar putea fi uşor utilizat pentru zboruri cu caracter militar.
Pentru a realiza această strategie, cu an în urmă, au fost instalați mai mulţi ofiţeri din serviciile ruse în posturi cheie la Tiraspol în aşa-numita „structură de stat a rmn”.
În iulie 2012, Şevciuk l-a numit pe Evghenii Petruşkin prim-adjunct al şefului KGB-ului local.
Petruşkin, cetăţean al Federaţiei Ruse, născut în regiunea Sverdlovsk, este ofiţer FSB, care a deţinut, oficial, diferite funcţii în această structură pînă în 2011.
A participat la mai multe operaţiuni militare în regiunea Kaukaz din sudul Rusiei.
Tot anul trecut a fost numit în funcţia de adjunct al pretinsului ministru al Apărării de la Tiraspol, colonelul Pavel Mihailov. Este ofiţer GRU, dar care se află pe teritoriul Transnistriei din 2005. Şi acesta a participat la operaţiunile militare ale Rusiei în Kaukaz. Observăm că ambii „adjuncţi” sunt din serviciile secrete ruse şi au experienţă în conflicte militare.
Acum câteva luni, Evgheni Şevciuk l-a schimbat pe şeful Statului Major al Forţelor Armate transnistrene.
Noul şef este colonelul Oleg Gomeniuc, care a luptat în războiul din Afganistan.
Din primăvară, 20 de militari transnistreni din forţele de pacificare au fost dislocaţi, ilegal, într-o fostă grădiniţă, reparată recent, de pe strada Chişinăului din Bender, la ieşirea în direcţia Chişinăului.
Partea transnistreană refuză categoric să-şi retragă militarii, în pofida numeroaselor apeluri ale părţii moldoveneşti.
În primăvară au fost înregistrate şi mai multe incidente cu instalarea pretinselor posturi vamale transnistrene în preajma satului Varniţa. Izolarea acestui sat şi trecerea treptată sub controlul Tiraspolului face parte din acelaşi plan, la fel ca şi aşa-numita lege privind frontiera Transnistriei.
Săptămîna trecută, Tiraspolul a dorit să-şi demonstreze din nou colţii.
Separatiştii au mobilizat artileriştii din rezervă pentru a organiza aplicaţii militare.
În Bender, nu întîmplător în această zonă de securitate, vineri au fost organizate aşa-numite manifestaţii dedicate împlinirii a 22 de ani de către batalionul cu destinaţie specială OBrON.
Înarmaţi pînă în dinţi, aceştia au demonstrat acţiuni de forţă, de la lupte corp la corp la acţiuni de asalt şi aplicarea aruncătoarelor de grenade.
Mai nou, pseudogrănicerii transnistreni au pregătit deja bornele de frontieră pentru a fi instalate de-a lungul graniţei administrative. Acestea sunt stocate în cîteva depozite şi doar se aşteaptă decizia ca stîlpii să fie instalaţi, pentru a provoca Chişinăul la acţiuni în forţă.
Provocările armate sunt doar un element al acestui scenariu.
Este declansata o adevarata campanie politico-propagandistică cu scopul de a determina R.Moldova și cetățenii să renunțe la ideea de integrare europeană.
Drept alternativă, în acest scop sunt propuse două idei de bază : ideea integrării euroasiatice a R.Moldova împreună cu transnistria şi federalizarea Moldovei, ca singură soluţie pentru reglementarea transnistreană.
Pentru promovarea integrării în spaţiul euroasiatic au fost fondate mai multe ONG-uri la Tiraspol, inclusiv filiale ale unor institute de la Moscova. Acestea organizează mese rotunde, fac diferite declaraţii şi comentarii pentru presa din regiune.
S-au lansat şi site-uri specializate, destinate pentru populaţia din stînga Nistrului, iar cîteva grupuri de persoane popularizează ideea pe diferite pagini web din Transnistria.
Ideea federalizării, dar şi a integrării euroasiatice este promovata și de comuniştii de la Chişinău, pe care mizează din nou Kremlinul.
Nu întîmplător, preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, a vorbit despre necesitatea acordării statutului de republică regiunii transnistrene, tocmai cînd se afla la odihnă în Federaţia Rusă.
Voronin încearcă în felul acesta să demonstreze loialitate Moscovei, după ce Rusia şi-a pierdut încrederea în liderul comuniştilor, în 2003, atunci cind a refuzat Memorandumul Kozak.
Comuniştii au şi anuntat deja deschiderea celui de-al doilea “front” și anume Voronin si Tkaciuk au declarat ca vor să organizeze la toamna așa zisa revoluție de catifea.
În acest context, organele de stat ale R.Moldova, ar trebui să întreprindă toate măsurile legale ca să nu permita declanșarea violențelor nici pe Nistru, nici în Chișinău.
Integrarea europeană a R.Moldova nu are alternativă, iar provocatorii trebuie opriți, să nu le permitem să arunce țara în război civil.
Roman Mihăeş 