Archive for Iulie 2012

Va reusi Voronin sa devina al doilea Smirnov si sa creeze Republica Balti?

Iulie 30, 2012

Vasile Croitoru: O noua petarda comunista
„Astfel, PCRM sfidează principiile statalității (pentru care se declară apărător aprig), creează focare conflictuale, menține instabilitatea politică și aprofundează criza relației politice între guvernare și comuniști. Prin ambițiile lor, liderii comuniști de la nivel central nu realizează faptul că distrug funcționalitatea și viabilitatea statului.
Prin astfel de acțiuni PCRM iese din câmpul constituțional, devine un partid nu doar antisistem, ci și antistatal”.
http://vox.publika.md/politica/o-noua-petarda-comunista-281791.html

Сергей Колеров: Распад Бессарабии и Большое Приднестровье

Давно прогнозируемая анклавизация русскоязычного севера и гагаузско-болгарского юга Бессарабии, похоже, обретает вполне осязаемые очертания.
Анклавизация и эскалация противостояния с Кишиневом неизбежно будут подталкивать юг и север Бессарабии к Приднестровью, поскольку больше им просто негде искать поддержки.
Тогда создание Большого Приднестровья станет актуальным вызовом, а лелеемые в Москве федерализационные проекты смогут наполниться новым содержанием.

http://regnum.ru/news/fd-abroad/moldova/1555684.html

Voronin contra R.Moldova

Decizia majoritatii comuniste din Consiliul Balti de a convoca un referendum pentru autonomie largita, marcheaza un inceput al unui nou conflict separatist pe teritoriul R.Moldova.

Voronin s-a intilnit la Balti cu consilierii PCRM , i-a sustinut si i-a indemnat sa continuie actiunile separatiste.
In spatele cerintelor de autonomie largita, se citeste de fapt intentia unor forte antinationale de a crea la nordul tarii un focar de separatism pe modelul regiunii transnistrene, si incercuirea Chisinaului proeuropean si proromanesc cu enclave separatiste.
Este clar ca dupa petrecerea referendumului, consilierii comunisti vor cere Parlamentului de la Chisinau acordarea unui statut de republica autonoma si inserarea acesteia in Constitutie pe modelul autonomiei gagauze.
Kolerov numeste fenomenul respectiv  drept enclavizare a nordului rusofon si a sudului gagauzo/bulgaresc.

Astfel asistam la o actiune periculoasa a PCRM, care se transforma asa cum bine observa Vasile Croitoru, intr-un partid antisistem si antistatal.

Aceasta actiune periculoasa a comunistilor trebuie combatuta prin toate masutile legitime.

Ce poate sa faca guvernarea de la Chisinau?

In primul rind se impune de urgenta votarea unei legi organice privind referendumurile, caci actualele prevederi care se contin in Codul Electoral permit initierea si petrecerea unor referendumuri care pericliteaza stabilitatea politica si chiar integritatea teritoriala a tarii.

In rindul doi e nevoie de modificat Constitutia si legislatia si de implementat o reforma profunda a administratiei publice locale, prin crearea a citeva regiuni de dezvoltare, in locul actualelor raioane si descentralizare , inclusiv fiscala si financiara, prin acordarea a cit mai multe imputerniciri regiunilor nou create.

Conform art.77 din Constitutie, Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii,   independenţei  naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

In acest context de subminare a statului si de incercare de creare de noi tensiuni separatiste si interetnice, in prim plan apare necesitatea consolidarii institutiei prezidentiale si acordarea  a mai multe imputerniciri in domeniul securitatii, asigurarii si garantarii independentei si integritatii teritoriale.

Iar asta inseamna ca Presedintele trebuie ales de catre popor pentru a avea mai multa legitimitate si putere de decizie.
Este evident ca un Presedinte ales in Parlament, este un presedinte slab si fiecare decizie trebuie sa o cordoneze cu partidele din majoritatea parlamentara ceea ce ii reduce din eficienta si operabilitate.

Un exemplu elocvent de lipsa de responsabilitate si de subminare a securitatii nationale este faptul ca inca nu este numit seful SIS-ului, si asta in conditiile cind R.M. este sfisiata de conflicte separatiste, la nord, sud si in est!

Reformarea si dekagebizarea SIS-lui este o necesitate vitala, deoarece acest organ este invinuit chiar de catre unii ofiteri din cadrul acestei institutii in scrisori deschise! de tradare a intereselor nationale.
E nevoie de masuri radicale, care pot merge pina la interzicerea pentru fostii ofiteri KGB de a mai fi angajati in SIS.

Incercarile din exterior si din interior de a crea conflicte artificiale separatiste pe teritoriul R.M. vor continua.
Va reusi guvernarea de la Chisinau sa identifice masuri eficiente de reactie la aceste amenintari?

Anunțuri

Remanierile in Guvern – actiune de PR sau necesitate obiectiva?

Iulie 25, 2012

Ca vor fi schimbati unii ministri si inlocuiti cu altii in Guvern, se vorbea de mai mult timp.
Actiunea s-a lasat mult asteptata, si se parea ca deja subiectul va fi transat in toamna.

Inainte de anumite remanieri, opinia publica se astepta sa fie facute anumite evaluari ale activitatii ministerelor, sa se discute in cadrul AIE, si apoi sa fie facute remanieri de catre toate partidele din alianta.
Insa Premierul a decis sa faca primul pas unilateral, si gestul lui Filat poate fi interpretat si ca o actiune de PR ca sa castige dividende politice.

Este evident ca Sleahtitchi a platit cu functia pentru istoria romanilor, aceasta decizie necoordonata cu Premierul a deranjat o parte din liderii PLDM, dar si anumiti aliati cum sunt cei din grupul Misin si Dodon, dar si partenerii de dialog Sevciuk si Medvedev, cu care Filat are fixata o intilnire in toamna.

Pentru a facilita dialogul cu Medvedev , mai ales dupa intilnirea dintre Filat si Saakasvili, care fara indoiala i-a deranjat pe guvernantii din Rusia, Premierul cauta sa faca unele cedari ca sa obtina anumite bonusuri.

Sa vedem ce decizie va lua in aceasta privinta noua Ministra Sandu, dar este de asteptat ca sa decida schimbarea denumirii cursului de istorie.

Nu e greu de estimat care va fi acum reactia de la Bucuresti fata de Filat, care sigur nu va fi una pozitiva.

Din cauza esecului reformei MAI, Filat s-a vazut nevoit sa cedeze presiunilor din partea opiniei publice, inclusiv din propriul partid si sa-l demita pe Roibu, deoarece imaginea negativa incepea déjà sa faca probleme partidului, inclusiv in sondajele de opinie.

Va reusi Dorin Recean, care nu este nici macar jurist, sa reformeze MAI , sa-si impuna autoritatea si sa obtina lichidarea schemelor corupte din acest minister?

Asteptam si de la celelate doua partide din AIE sa faca remanieri in cadru ministerelor ce le detin.
Eu zic ca actiunile de remaniere sunt o necesitate obiectiva si nu ar trebui sa se transforme in actiune de PR.

Prin condamnarea crimelor regimului comunist PCRM a suferit o infrangere morala si politica

Iulie 16, 2012

Analistul politic Roman Mihaes este sigur ca PCRM va avea de castigat din condamnarea crimelor comunismului si ca de fapt puterea le-a facut prin aceasta un serviciu. Aflati de ce in interviul care urmeaza.  

Cine a avut de castigat in urma interzicerii secerii si ciocanului si condamnarii comunismului?

De pe urma condamnarii crimelor regimului comunist totalitar are de castigat  intreaga societate moldoveneasca. Este un act de curatare morala a societatii si de condamnare a unor crime cum ar fi deportarile, foametea organizata etc. Astfel, Republica Moldova intra in randul tarilor civilizate care stiu sa-si aprecieze corect trecutul, sa-si cinsteasca  si sa comemoreze victimele regimurilor de ocupatie si totalitare. In plan politic au castigat si partidele din AIE care au avut curajul sa voteze condamnarea crimelor comuniste, dar in viitor va avea de castigat si PCRM caruia i se da sansa sa se delimiteze de crimele fostului PCM si sa devina un partid modern de stanga.

De ce condamnarea regimului comunist a trebuit sa fie insotita de interzicerea insemnelor, care in prezent reprezinta sigla celui mai mare partid de opozitie?

Este si normal ca odata cu condamnarea unor crime sa fie interzise si simbolurile sub care s-au facut aceste actiuni inumane, si PCRM ar trebui sa se conformeze. La fel trebuie condamnate si crimele regimurilor fasciste si interzisa si simbolica acestora.

Condamnarea crimelor regimului comunist ar putea sa determine ca o mare parte a electoratului acestui partid sa se distanteze de PCRM, votand alte partide.

Cat de intemeiate sunt temerile unor simpatizanti PCRM ca interzicerea insemnelor ar fi primul pas spre scoaterea in afara legii a formatiunii?

Parlamentul nu a interzis activitatea PCRM si nici a altor partide care doresc sa se numeasca comuniste. Dar este important ca PCRM, sa se distanteze de trecutul totalitar si de crimele savarsite de fostul PCM, si sa devina un partid comunist modern care sa lupte cu metode democratice pentru putere. Este adevarat ca PCRM a suferit o infrangere morala si politica, caci condamnarea crimelor regimului comunist si propagarea raportului Comisiei Cojocaru in care sunt descrise aceste crime ar putea sa determine ca o mare parte a electoratului acestui partid care nu cunostea adevarul sa fie oripilat si sa se distanteze de PCRM, votand alte partide.

In ce masura proiectul respectiv de lege ar reprezenta un paravan pentru dificultatile economice din tara?

Nu cred ca condamnarea comunismului trebuie legata de incercarea AIE de a camufla greutatile economice din tara. Republica Moldova este in grava criza economica inca de la proclamarea independentei, iar AIE a mostenit starea grava din economie de la guvernarea comunista (2001-2009) si a reusit sa opreasca declinul economic.

In cadrul partidelor de la putere sunt multi activisti ai fostului regim sovietic care se tem sa nu fie supusi lustratiei.

De ce credeti ca a fost eliminat din proiect condamnarea persoanelor implicate in comiterea crimelor comunismului si in ce masura putem vedea in aceasta abordare reticenta clasei politice fata de o eventuala lege a lustratiei?

Probabil ca anumiti deputati au conditionat votarea setului de legi privind condamnarea crimelor comuniste cu faptul de a se exclude condamnarea unor persoane concrete, nedorind ca sa fie elaborata si o lege a lustratiei. In actualul Parlament si in cadrul partidelor de la putere sunt multi activisti ai fostului regim sovietic si al fostului PCM care se tem sa nu fie supusi lustratiei si sa li se interzica ocuparea functiilor publice.

Cum, in opinia dvs, vor actiona in continuare comunistii si cu ce sanse ii creditati la Curtea Constitutionala unde au anuntat ca vor contesta hotararea?

PCRM trebuie sa respecte legea si sa elimine simbolica interzisa. E dreptul lor sa se adreseze la Curtea Constitutionala si acuma nu as putea sa stiu care va fi decizia CC. Sa vedem cum argumenteaza comunistii plangerea la CC si ce incalcari vor reclama.

Cum se va construi relatia intre majoritatea parlamentara si opozitie dupa votarea acestui proiect de lege?

Relatia dintre putere si opozitie trebuie sa fie una civilizata. Consider ca puterea, prin condamnarea crimelor regimului comunist, le-a facut un serviciu actualilor membri PCRM, caci le ofera posibilitatea sa se curete de greselile trecutului, sa se modernizeze si sa devina un partid de stanga civilizat. Dar cei din PCRM vor intelege ca li s-a facut un bine mai tarziu.

Ion Toma

allmoldova

 

Moldova si Georgia in avangarda europenizarii

Iulie 11, 2012

10.07.2012

Roman Mihăeș: „suntem două ţări din fosta URSS, cu o mentalitate apropiată și multe lucruri comune”

Premierul Vlad Filat efectuează, în fruntea unei delegaţii guvernamentale, o vizită oficială în Georgia. O vizită care se înscrie, cu siguranţă, mai puţin într-o rutină diplomatică. Ce face mai specială relaţia dintre Sakatvelo, cum îşi numesc georgienii ţara, şi Republica Moldova, două ţări aflate acum într-un fel de avangardă a reformelor în fostul spaţiu sovietic? Ce are de învăţat şi, eventual, de preluat Republica Moldova de la partenerii ei georgieni? Ce are de împărtăşit? Opiniile în acest sens ale analistului politic Roman Mihăeş.

Europa Liberă: O vizită oficială, aşadar, dle Mihăeş, a unei delegaţii guvernamentale moldoveneşti, condusă de premierul Filat în Georgia. Există, pe de o parte, aspectul obişnuit al unor asemenea vizite. Pe de altă parte, însă, ceva a făcut dintotdeauna mai speciale relaţiile moldo-georgiene, mai călduroase oarecum. Şi evident că acest fapt nu se datorează numai unui pahar-două de Kindzmarauli sau Borjomi, sau replicii moldoveneşti în acest sens. Ce credeţi că face mai deosebite raporturile dintre cele două ţări, altminteri destul de îndepărtate geografic?

Roman Mihăeş: „Până la urmă chiar şi în cadrul URSS-ului, îmi aduc aminte, era o anumită apropiere între Moldova şi republicile caucaziene. În special dacă ne amintim de anul ’89 când au început evenimentele de emancipare naţională, Republica Moldova, Ţările Baltice,Georgia erau cumva legate cu această perestroikă, cu această emancipare naţională. Se făcea un schimb de opinii, un schimb de delegaţii, un schimb de experienţă între mişcările din Georgia, din Moldova şi din Ţările Baltice. Erau cumva în avangarda, Moldova şi Georgia, a mişcărilor de democratizare a ţărilor din fosta URSS.”

Europa Liberă: Şi acum se pare că sunt în avangarda europenizării. Există nişte rezultate concrete ale acestei vizite: a fost semnat, iată un acord interguvernamental care va permite călătoriile fără vize, va exista o rută aeriană Chişinău-Tbilisi, alte documente semnate sau în pregătire vor impulsiona relaţiile pe plan economic. Ce are de preluat sau de împărtăşit Republica Moldova pe planul reformelor, al eficienţei sau vitezei de realizare de la Georgia considerată un fel de campioană la acest capitol, poate chiar mai voinică decât Republica Moldova în cadrul Parteneriatului Estic?

Roman Mihăeş: „Trebuie să traducem relaţiile moldo-georgiene recente, în special vizita premierului Filat în Georgia, prin intermediul mecanismului Parteneriatului Estic. Și, într-adevăr, în cadrul Parteneriatului Estic, Georgia şi Moldova sunt în avangardă, ţări care au anumite realizări menţionate de oficialii UE. Georgia are anumite realizări în domeniul reformei justiţiei, a poliţiei şi aceste realizări bineînţeles că interesează Republica Moldova, pentru a prelua anumite practici de acolo. Şi acesta de fapt şi este unul din scopurile vizitei, de a prelua din experienţa georgiană în special în ceea ce priveşte reforma MAI. A fost şi un seminar la Chişinău şi un vice-ministru georgian de interne a împărtăşit din experienţa dânşilor, iar Ambasada SUA a finanţat acest seminar. Până la urmă trebuie de preluat anumite practici pozitive dacă există în reforma MAI.”

Europa Liberă: Revenim la reforma poliţienească. Dar dacă ar fi să oferim omului simplu un răspuns scurt: de ce este importantă şi folositoare consolidarea relaţiilor cu Georgia care ar fi acela în versiunea dvs.?

Roman Mihăeş: „Ar fi folositoare prin faptul că problemele Georgiei şi ale Republicii Moldova sunt comune. Şi Georgia, şi Republica Moldova sunt antrenate într-un proces de europenizare şi democratizare. Republica Moldova are ce învăţa de la Georgia pe domeniul justiţiei, de preluarea unor practice care deja sunt implementate în Georgia, pentru că suntem două ţări din fosta URSS, undeva avem o mentalitate apropiată, sunt multe lucruri care ne sunt comune şi asta este important şi pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Totuşi unii scot în evidenţă un anumit specific al reformei georgiene: ei cred că Moldova nu are şanse sigure să poată prelua această experienţă pentru că Georgia, în primul rând, a beneficiat de fonduri importante europene pentru această reformă, fonduri din care s-au putut majora salariile poliţiştilor şi de asta a avut succes această reformă…

Roman Mihăeş: „Într-adevăr, în Georgia există un anumit specific. În primul rând Georgia este o republică prezidenţială, în stil american aproape, şi asta a şi fost cheia succesului pentru că a fost reuşită implementarea reformelor de sus în jos.

În acelaşi timp, trebuie să remarcăm că în Republica Moldova avem un regim politic semi-parlamentar, semi-prezidenţial, în care nu este posibilă o voinţă politică care să se transforme în decizii politice pe verticală, ceea ce bineînţeles va îngreuna implementarea unora sau altor reforme.

Dar, există şi acest aspect că Georgia a avut posibilitatea să beneficieze de granturi americane în primul rând substanţiale, dar şi europene. În reforma justiţiei din Georgia s-au investit circa 2 miliarde de dolari şi se investeşte în continuare. În speţă în poliţie salariul minim este de circa 500 de dolari, ceea ce face să poată să fie remuneraţi poliţiştii astfel încât să nu există tentaţia să fie corupţi.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, Dle Mihăeş, am auzit voci că nepotismul şi cumetrismul în Republica Moldova rezistă la orice reforme. Nimic mai greu de depăşit decât aceste realităţi…

Roman Mihăeş: „Aceasta şi ne apropie de Georgia…”

Europa Liberă: Adică moldovenii şi georgienii sunt în competiţie şi pe acest domeniu, la nepotism şi cumetrism?

Roman Mihăeş: „Da. Sunt nişte asemănări. Pentru că în Georgia, până la reformele respective, poliţia era foarte corupţă şi cine a fost în Georgia cu automobilul ştie că trebuia să plătească la fiecare post de poliţie rutieră sume importante de bani, pentru că altfel nu se putea deplasa. Deci, situaţia era mult mai urâtă în Georgia, sub acest aspect de cumetrism şi nepotism; şi iată că s-a reuşit în Georgia. Anume prin acest aspect este importantă reforma poliţiei în Georgia, că era cea mai coruptă din fostul spaţiu URSS.”

Europa Liberă: Dar unii spun că în Georgia s-a reuşit inclusiv pentru că a existat o voinţă politică extrem de puternică pentru aceste reforme. Din punctul dv. de vedere putem vorbi despre aceiaşi voinţă sau asemănătoare în cazul Moldovei?

Roman Mihăeş: „În cazul Moldovei, bineînţeles că ţinând cont de specificul regimului politic, nu se va putea obţine acea coeziune. Toate deciziile în Republica Moldova se adoptă prin consens la nivelul fracţiunilor parlamentare, ceea ce îngreunează sistemul de adoptare a deciziilor şi presupune anumite cedări. Dar nu este imposibil…”

Europa Liberă: Am auzit opinii despre faptul că pârghiile democratice au fost forţate la limită pentru succesul reformei poliţieneşti, dacă nu chiar parţial sacrificate. Unde credeţi că în asemenea reforme se termină fermitatea firească, voinţa politică şi încep, de exemplu, derapajele antidemocratice?

Roman Mihăeş: „Există, bineînţeles, în Georgia anumite probleme în ceea ce ţine de funcţionarea instituţiilor democratice în special a libertăţii presei. Au fost închise şi la ei câteva posturi de televiziune. Partidele de opoziţie din Georgia, anumite organe de presă şi ziarişti reclamă restrângerea unor libertăţi democratice, dar probabil că anume acesta a fost preţul pe care a trebuit să-l plătească Georgia pentru am implementa anumite reforme. Şi tocmai de asta reformele din Georgia pot fi fragile în sensul în care ele depind de un singur om, de preşedintele Saakaşvili, şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla după plecarea domnului Saakaşvili din această funcţie după un an şi jumătate.

Pe când în Republica Moldova avem avantajul unei democraţii reale, unei democraţii care ţine de împărţirea puterii între câteva partide. Pentru că coabitarea la guvernare presupune o minimă democraţie şi avem şansa să implementăm reforme durabile care să nu depindă de o singură persoană. Acesta este avantajul Republicii Moldova, în sistemul parlamentar care nu este discreţionar şi nu depinde de voinţa unei singure persoane.

Aici trebuie să folosim avantajul sistemului politic moldovenesc şi să implementăm o reformă a poliţiei pe care poate nu vom reuşi să o implementăm atât de dur, însă avem posibilitatea să preluăm anumite practici de la georgieni. Să nu copiem sută la sută sistemul georgian, dar să preluăm anumite practici de la georgieni, care au preluat acele practici de la americani până la urmă. Şi să reuşim să facem o reformă durabilă, care să nu ţină atât cât ţine acest regim parlamentar.

Europa Liberă: Premierul Filat este însoţit de mai mulţi demnitari de care depinde să zicem aşa reforma, dar nu şi de ministrul Roibu. Şi tocmai se speculează insistent despre posibila debarcare a actualului ministru de Interne în favoarea unuia nou cu o mai aprigă fermitate pentru reforme ? Păi ce fel de reformă instituţională este dacă depinde de exemplu de ezitările eventuale ale unui ministru?

Roman Mihăeş: „Este şi firesc ca o reformă să fie implementată de către anumite persoane care să preia anumite experienţe. În ceea ce priveşte schimbarea la vârf la MAI, demult se discută despre faptul că vor avea loc remanieri. Ştim bine că la MAI sunt doi vice-miniştri care provin încă din AIE nr. 1, asigură un interimat, ceea ce nu este normal într-o situaţie democratică ca un interimat să dureze mai mult de doi ani de zile. Dar în cazul în care se va implementa o reformă radicală, va fi nevoie şi de un alt ministru cu altă mentalitate, care provine din altă generaţie de funcţionari publici, mai tineri, mai şcoliţi, cu deschidere spre reformele noi. Şi atunci ar fi şi firesc să aibă loc şi schimbarea ministrului.”

Europa Liberă: Pentru Rusia, pentru domnii Putin şi Medvedev, în orice caz, preşedintele Saakaşvili nu este vrednic de a i se strânge mâna. Prin consecinţă, se poate spune că pentru autorităţile ruse prietenii neprietenilor noştri devin la fel neprietenii noştri. În ce măsură relaţiile moldo-ruse ar avea de suferit?

Roman Mihăeş: „Da, este evident că între Georgia şi Rusia sunt relaţii ostile, din cauza conflictului din Abhazia şi Osetia. Bineînţeles că într-un fel sau altul această vizită călduroasă într-un fel îşi va pune amprenta pe relaţiile moldo-ruse. Probabil că Kremlinul va fi iritat de această vizită a domnului Filat, dar probabil că aceasta va fi o iritare de moment care va fi depăşită într-un termen oarecare.”

Europa Liberă: Mulţumim.

http://www.europalibera.org/content/article/24640223.html

Cum sa modernizam, europenizam si demilitarizam Ministerul Afacerilor Interne?

Iulie 9, 2012

Inca incepind cu formarea AIE-1, apoi AIE-2, se discuta la tema, cum sa modernizam, europenizam si demilitarizam Ministerul Afacerilor Interne, astfel ca acesta sa corespunda standartelor europene de functionare?
Pe timpul guvernarii comuniste MAI era politizat si era folosit ca instrument de lupta politica.
Putem sa dam aici exemplul cu maltratarea in masa a cetatenilor dupa 7 aprilie 2009, cind MAI a aplicat tortura in masa, dar si acuzatiile de implicare a unor structuri a politiei in campaniile electorale din 2005 si 2009 de partea PCRM.

S-a stabilit ca MAI utilizeaza practici de management depasite, exista dublari de functii iar sistemul de evaluare a performantelor este denaturant si ofera statistici false.

Sondajele si studiile effectuate arata ca MAI are imagine proasta, incredere scazuta din partea populatiei cu un nivel inalt de coruptie.

Pentru ca reforma sa reuseasca este nevoie de o strategie corecta de modernizare si de vointa politica.

Obiective cu privire la reforma Mai au fost stabilite in Programul de Activitate al Guvernului Republicii Moldova Integrarea Europeană: “Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014, si in
Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1109 din 06.12.2010.
In cadrul MAI a fost creat un Centrul pentru planificarea şi realizarea obiectivelor de reformare.

In ultimul timp se vorbeste mult despre experienta pozitiva a Georgiei in reforma MAI, si in acest sens la data de 25 iunie 2012 a fost organizata conferinţa „Reforma poliţiei în Georgia – lecţiile învăţate” organizată cu suportul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Iar in prezent Premierul Filat se afla intr-o vizita cu o delegatie in Georgia, unde se va discuta si despre experienta acestei tari in reformarea politiei.
Deja se stie ca Ministrul Roibu va fi schimbat pina in toamna.

In calitate de inlocuitori se vehiculeaza citeva nume printre care, Dorin Recean, viceministrul tehnologiei informatiei si comunicatiilor, Tudor Balitchi, dar si Roman Revenco, seful Departamentului Graniceri.

Noi cetatenii acestei tari dorim ca serviciile oferite de MAI sa fie calitative, iar costurile de intretinere sa fie rezonabile.