La 31 august sarbatorim ca de obicei cu mult fast ziua limbii romane. Recunosc in fata intregii lumi ca iubesc limba romana si ma mindresc cu faptul ca este limba oficiala a R.Moldova, Romaniei si Uniunii Europene. Politicienii, deputatii si ministrii, mai ales cei care fac parte din natiunea titulara, iarasi vor declara cit de mult iubesc limba romana si cit de mult fac ei pentru promovarea acesteia. Am recitit astazi legea din 1989 „cu privire la functionarea limbilor vorbite” si mi-am dat seama cit de minciunosi sunt parlamentarii care declara ca iubesc limba romana si sunt patrioti a neamului. Multi dintre ei viseaza probabil sa li se instaleze monumente postmortem. Culmea, conform legi in vigoare, mai exista RSSM si URSS! Aici as mai dori sa amintesc ca si Constitutia trebuie modificata, ca sa fie scris clar ca limba de stat sau oficiala este limba romana.
Citeva intrebari pentru deputatii in Parlament.
1.Stimati deputati : – Stiti voi oare ca in prezent in R.M. este in vigoare legea din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite, cu toate imperfectiunile sale datorate timpului in care a fost adoptata?
2. De ce dupa adoptarea Constitutiei din 1994, legea din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite nu a fost redactata sau adoptata intr-o redactie noua?
3. De ce nu este ratificata de catre Parlamentul R.M. „Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare”, care ar reglementa toate problemele in acest domeniu? Acest document prevede un sir de masuri practice pentru protectia si sustinerea limbilor minoritare pe teritoriile unde locuiesc compact.
Cititi si va cruciti oameni buni ce lege avem si cum respecta deputatii limba materna.
LEGE Nr. 3465
din 01.09.1989
cu privire la funcţionarea limbilor vorbite
pe teritoriul RSS Moldoveneşti
Publicat : 01.10.1989 în B.Of. Nr. 9 art Nr : 217
Consfinţirea prin Constituţia (Legea Fundamentală) a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a statutului limbii moldoveneşti ca limbă de stat are menirea să contribuie la realizarea suveranităţii depline a republicii şi la crearea garanţiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieţii ei politice, economice, sociale şi culturale. RSS Moldovenească sprijină aspiraţia moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinînd cont de identitatea lingvistică moldo-romînă realmente existentă – şi a romînilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi de a-şi satisface necesităţile culturale în limba maternă.
Atribuind limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat RSS Moldovenească asigură ocrotirea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor de orice naţionalitate, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldovneşti, indiferent de limba pe care o vorbesc, în condiţiile egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa Legii.
În scopul ocrotirii şi asigurării de către stat a dezvoltării limbii găgăuze RSS Moldovenească crează garanţiile necesare pentru extinderea consecventă a funcţiilor ei sociale.
RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru folosirea şi dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi care locuiesc în republică.
TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. În conformitate cu Constituţia (Legea Fundamentală) a RSS Moldoveneşti limba de stat a RSS Moldoveneşti este limba moldovenească, care funcţionează pe baza grafiei latine. Ca limbă de stat, limba moldovenească se foloseşte în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale şi îndeplineşte în legătură cu aceasta funcţiile limbii de comunicare interetnică pe teritoriul republicii.
RSS Moldovenească garantează tuturor locuitorilor din republică învăţarea gratuită a limbii de stat la nivelul necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.
Articolul 2. În localităţile în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate găgăuză limba oficială în diferite sfere ale vieţii este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.
Articolul 3. Limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, se foloseşte pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvizm naţional-rus şi rus-naţional real.
Articolul 4. RSS Moldovenească garantează folosirea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ivrit, idiş, ţigănească, a limbilor altor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesităţilor lor naţional-culturale.
Articolul 5. Prezenta Lege nu reglementează folosirea limbilor în relaţiile dintre persoane, în activitatea de producţie a transporturilor feroviar şi aerian (cu excepţia sferei de deservire a pasagerilor), precum şi în unităţile militare şi în instituţiile subordonate Ministerului apărării al Uniunii RSS, în unităţile militare ale Comitetului pentru securitatea statului al Uniunii RSS şi ale Ministerului afacerilor interne al Uniunii RSS.
TITLUL II. DREPTURILE ŞI GARANŢIILE CETĂŢEANULUI
LA ALEGEREA LIMBII
Articolul 6. În relaţiile cu organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi cu întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti limba de comunicare orală sau scrisă – moldovenească sau rusă – o alege cetăţeanul. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză ce garantează dreptul cetăţeanului de a folosi şi limba găgăuză în relaţiile menţionate.
În localităţile în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate se foloseşte pentru comunicare limba maternă sau o altă limbă acceptabilă.
Articolul 7. Pentru lucrătorii de conducere, lucrătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi pentru lucrătorii de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care în virtutea obligaţiilor de serviciu vin în contact cu cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele de informare în masă, transporturile, telecomunicaţiile, comerţul, sfera deservirii sociale, gospodăria comunală şi de locuinţe, organele de ocrotire a normelor de drept, serviciul de salvare şi de lichidare a avariilor ş.a.), indiferent de apartenenţa naţională, în scopul de a asigura dreptul cetăţeanului la alegerea limbii se stabilesc cerinţe în ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor moldovenească, rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – şi a limbii găgăuze la nivelul comunicării necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale. Gradul de cunoaştere a limbilor se determină în modul stabilit de Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 8. La congresele, sesiunile, plenarele, conferinţele, adunările, mitingurile şi la alte manifestări ce se desfăşoară în RSS Moldovenească participanţii nu sînt limitaţi în alegerea limbii.
TITLUL III. LIMBA ÎN ORGANELE PUTERII DE STAT,
ADMINISTRAŢIEI DE STAT ŞI ORGANIZAŢIILOR
OBŞTEŞTI, LA ÎNTREPRINDERI, ÎN INSTITUŢII
ŞI ORGANIZAŢII
Articolul 9. Limba de lucru în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat, care se întroduce pe etape. Tot odată se asigură traducerea în limba rusă.
Limba lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat. În caz de necesitate documentele se traduc în limba rusă.
În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză limba de lucru şi limba lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.
Limba manifestărilor şi lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti în localităţile, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate este limba de stat, cea maternă sau o altă limbă acceptabilă.
Articolul 10. Actele organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti se întocmesc şi se adoptă în limba de stat, urmînd să fie traduse în limba rusă. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – în limba de stat ori în limba găgăuză sau în cea rusă, urmînd să fie traduse.
Actele organelor locale ale puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti situate pe teritoriile, unde majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, pot fi adoptate în limba maternă sau într-o altă limbă acceptabilă, urmînd să fie traduse în limba de stat.
Articolul 11. În caz de adresare în scris a organelor puterii de stat şi organizaţiilor obşteşti către cetăţean se foloseşte limba moldovenească sau rusă, în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – moldovenească, găgăuză sau rusă. La eliberarea documentelor se folosesc la libera alegere a cetăţeanului limba moldovenească sau rusă ori limbile moldovenească şi rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – limba moldovenească, găgăuză ori rusă sau limbile moldovenească, găgăuză şi rusă.
Organele puterii de stat, administraţiei de stat, organizaţiilor obşteşti, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile primesc şi examinează documentele prezentate de către cetăţeni în limba moldovenească sau în cea rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – limba moldovenească, găgăuză ori rusă. La docucmentele prezentate în alte limbi trebuie anexată traducerea în limba moldovenească sau rusă.
Articolul 12. Lucrările de secretariat la întreprinderile, în instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se efectuează în limba de stat. Documentaţia tehnico-normativă poate fi folosită în limba originalului.
Ţinîndu-se cont de situaţia demografică şi de necesităţile de producţie, la întreprinderile, în instituţiile şi în organizaţiile, a căror listă este stabilită de către Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti, la propunerea Sovietelor raionale şi orăşeneşti de deputaţi ai poporului lucrările de secretariat pot fi efectuate şi în limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă.
Corespondenţa dintre întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile situate pe teritoriul republicii se realizează în limba de stat sau în limba lucrărilor de secretariat.
Articolul 13. Corespondenţa dintre organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi dintre ele şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se realizează în limba de stat sau într-o altă limbă acceptabilă.
Articolul 14. Documentaţia şi alte informaţii, care se expediează peste hotarele RSS Moldoveneşti, se întocmesc în limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă.
TITLUL IV. LIMBA LUCRĂRILOR DE SECRETARIAT ÎN ACŢIUNILE
PENALE, CIVILE ŞI ÎN CAZURILE ADMINISTRATIVE, LIMBA
ARBITRAJULUI, NOTARIATULUI, ORGANELOR DE
ÎNREGISTRARE A ACTELOR DE STARE CIVILĂ
Articolul 15. Procedura penală, civilă şi a cazurilor administrative se efectuează în RSS Moldovenească în limba de stat sau într-o limbă acceptabilă pentru majorarea persoanelor participante la proces.
Participanţilor la proces, care nu cunosc limba de efectuare a procedurii judiciare, li se asigură dreptul de a lua cunoştinţă de materialele de dosar, de a participa la acţiunile de urmărire penală şi judiciare prin intermediul translatorului, precum şi dreptul de a lua cuvîntul şi de a face depoziţii în limba maternă.
În conformitate cu modul stabilit prin legislaţia procedurală, documentele de urmărire penală şi judiciară se înmînează acuzatului, inculpatului şi altor participanţi la proces în traducere în limba pe care o posedă.
[Art.15 al.(2) modificat prin LP206 din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]
Articolul 16. Organele arbitrajului de stat îşi desfăşoară activitatea în limba de stat sau într-o limbă acceptabilă pentru părţile participante la litigiu.
Articolul 17. Lucrărilor de secretariat la notariatele de stat şi la comitetele executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, de orăşel şi săteşti de deputaţi ai poporului, precum şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă din RSS Moldovenească se efectuează în limba de stat sau în limba rusă.
La comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai poporului documentele se întocmesc în limba de stat, la dorinţa cetăţenilor – şi în limba rusă, iar la notariate şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă – în limba de stat şi în limba rusă.
TITLUL V. LIMBA ÎN SFERA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PUBLIC,
ŞTIINŢEI ŞI CULTURII
Articolul 18. RSS Moldovenească garantează dreptul la educaţie preşcolară la studii medii de cultură jenerală, medii de specialitate, tehnico-profesionale şi superioare în limbile moldovenească şi rusă şi crează condiţiile necesare pentru realizarea dreptului cetăţenilor de alte naţionalităţi, care locuiesc în republică, la educaţie şi instruire în limba maternă (găgăuză, ucraineană, bulgară, ivrit, idiş ş.a.).
Articolul 19. Instituţiile preşcolare şi şcolile de cultură generală se crează pe principiul monolingvizmului. În cadrul lor lucrările de secretariat, adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează în limba de educaţie şi instruire.
Instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală bilingve se crează în localităţile în care numărul de copii şi de elevi nu permite să fie deschise instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală monolingve.
În aceste instituţii adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează, în egală măsură, în limbile de educaţie şi instruire respective, iar lucrările de secretariat se efectuează în limba de stat.
Articolul 20. În instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate, în cele tehnico-profesionale şi superioare se asigură instruirea în limba de stat şi în limba rusă la specialităţile necesare RSS Moldoveneşti. Pentru satisfacerea necesităţilor de ordin economic şi cultural ale republicii se crează grupe şi serii cu instruirea în limbile ce funcţionează pe teritoriul RSS Moldoveneşti (găgăuză, ucraineană, bulgară, idiş ş.a.). În grupele naţionale cu destinaţie specială predarea disciplinelor de specialitate se efectuează în limba maternă a elevilor şi studenţilor.
Articolul 21. În instituţiile de învăţămînt de toate gradele se asigură învăţarea limbii moldoveneşti ca obiect de studiu – în clasele şi grupele cu instruire în limba rusă sau într-o altă limbă de instruire (pentru elevii şi studenţii de naţionalitate găgăuză sau bulgară – în volumul necesar pentru comunicare) şi a limbii ruse – în clasele şi grupele cu instruire în limba moldovenească sau într-o altă limbă.
După absolvirea instituţiei de învăţămînt elevii şi studenţii dau examenul de absolvire la limba moldovenească sau, respectiv, la limba rusă, ceea ce crează condiţiile necesare extinderii sferelor de comunicare pe întreg teritoriul republicii.
Articolul 22. RSS Moldovenească crează condiţiile necesare pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale moldoveneşti şi găgăuze, precum şi pentru activitatea ştiinţifică şi culturală în alte limbi ce funcţionează în republică. Disertaţiile se susţin în limba moldovenească rusă sau într-o altă limbă, stabilită de consiliul specializat respectiv.
Articolul 23. Conferinţele ştiinţifice, ştiinţifico-practice, simpozioanele şi seminarele, alte manifestări de importanţă republicană se desfăşoară în limba de stat (asigurîndu-se în cazul acesta traducerea în limba rusă), iar manifestările de importanţă unională – în limba rusă.
TITLUL VI. LIMBA ÎN DENUMIRI ŞI ÎN INFORMAŢII
Articolul 24. Localităţileşi alte obiective geografice de pe teritoriul RSS Moldoveneşti au o singură denumire oficială sub forma ei moldovenească sau, respectiv, găgăuză originară (fără traducere sau adaptare), ţinîndu-se cont de tradiţiile istorice din localitatea respectivă. Scrierea corectă a denumirilor de localităţi şi de alte obiective geografice se stabileşte în îndrumare speciale.
Denumirile de pieţe, străzi,stradele, raioane orăşeneşti se formează în limba de stat fără traducere (în localităţile cu populaţiede naţionalitate găgăuză – în limba găgăuză), iar în localităţile săteşti, în care majoritatea populaţiei este de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară – într-o limbă acceptabilă.
Articolul 25. Denumirile ministerilor, comitetelor de stat şi departamentilor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor şi ale subdiviziunilor lor structurale se formează în limba de stat şi se traduc în limba rusă (în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – în limba găgăuză). Denumirile luate între ghelimele nu se traduc, ci se reproduc prin transliteraţie.
Articolul 26. Numele cetăţeanului RSS Moldoveneşti de naţionalitate moldovenească constă din prenume (sau din cîteva prenume) şi nume de familie (simplu sau dublu). Numele de familie nu se schimbă după genuri numele după tată se foloseşte fără sufics. La redarea prenumelor şi numelor de familie moldoveneşti ăn alte limbi se pestrează specificul scrierii lor în limba moldovenească fără adaptare.
Ortografia prenumelor şi numelor de familie ale reprezentanţilor altor naţionalităţi, care locuiesc în republică,nu se reglementează prin prezenta Lege.
Articolul 27. Blancetele oficiale , textelesigiliilor şi ştampilelor se eczecută în limba de stat şi ăn limba rusă, iar în localităţile respective – în limba de stat, în găgăuză şi rusă .
Blancetele (formularele) folosite în sfera socială (în instituţiile de telecomunicaţii, la casele de economii, la întreprinderile de deservirea socială a populaţiei ş.a.) se imprimă în limba de stat si în limba rusă (în localităţile respective – în limba de stat,în găgăuză şi rusă) şi, la dorinţa cetăţeanului, se completează în una dintre limbile de pe blanchetă (formular).
Articolul 28. Firmele cu denumirile organelor puterii de stat administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, ale întreprinderilor instituţiilor şi organizaţiilor, indicatoarele de pieţe, străzi,stradele localităţi şi de alte obiective geograice se eczecută îî limba de stat şi în limba rusă (în localităţile respective – în limba de stat, în găgăuză şi rusă) şi sînt dispuse în stînga (de asupra) în limba de stat şi în dreapta (de subt) în limba rusă, iar în localităţile respective – în stînga (de asupra) în limba găgăuză, în centru (de desubt) în limba de stat; în dreapta (mai jos) în limba rusă.
Articolul 29. Textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective – în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă.
Denumirile mărfurilor şi ale produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucţiunile referitoare la mărfurile fabricate în republică, precum şi orice alte informaţii vizuale prezentate populaţiei din republică se întocmesc în limba de stat şi în limba rusă.
În toate cazurile textele de informare vizuală sînt dispuse în modul prevăzut de articolul 28 din prezenta Lege. Corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decît cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi.
În localităţile săteşti, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară, informaţiile vizuale pot fi prezentate şi în limbile respective.
TITLUL VII. OCROTIREA LIMBILOR DE CĂTRE STAT
Articolul 30. Conducătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi ai întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti poartă răspundere personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei Legi în limitele sferei din subordinea lor conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 31. Propagarea ostilităţii, a dispreţului faţă de limba oricărei naţionalităţi, crearea obstacolelor la funcţionarea limbii de stat şi a altor limbi pe teritoriul republicii, precum şi lezarea drepturilor cetăţenilor din motive de limbă implică răspunderea în modul stabilit prin legislaţie.
Articolul 32. Controlul asupra respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti este exercitat de către Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti prin intermediul unei comisii speciale, iar în raioane (oraşe) – de către Sovietele respective de deputaţi ai poporului din RSS Moldovenească.
PREŞEDINTE AL PREZIDIULUI
SOVIETULUI SUPREM AL RSS MOLDOVENEŞTI M. SNEGUR
Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti D. NIDELCU
or. Chişinău, 1 septembrie 1989
N 3465-XI
Roman Mihăeş 
august 31, 2010 la 7:55 am
Cam multe drepturi are limba rusa, nu vi se pare? Si de ce un moldovean in functiile publice ar trebui sa cunosca rusa? In propria tara… Asta nu e discriminare fata de moldoveni? Adica un moldovean daca nu cunoaste, rusa isi ia adio de la un serviciu bun.
Desigur, ca la noi la nimeni.
august 31, 2010 la 10:46 am
VA ascult. Nu exista limba moldoveneasca.
Ba exista. Eu sunt basarabean si vorbesc limba moldoveneasca, care de fapt este o frumoasa limba romaneasca dar cu accente specific moldovenesti, locale.
ASA se intampla in MUNTENIA, OLTENIA, la MARSILIA in FRANTA, peste tot in lume.
NU faceti confuzii DOMNILOR !!!!!!!!!
Nu confundati JARGONUL moldo-rus vorbit de rusi si instaurat ca limba moldoveneasca de catre de partidul COCO-munist cu ajutorul expertilor dela moscova, cu adevarata limba moldoveneasca.
Acest JARGON se cheama limba MULDU-FUFU-leasca si asa trebue sa figureze in documentele MOLDOVEI, ROMANIEI,BRUXEL, etc.
INVATATI copii DOMNILOR INVATATORI sa stie sa separe graul de neghina.
august 31, 2010 la 11:47 am
Pai legea din 1989 a fost pe de o parte buna caci a decretat grafia latina, insa in partea in care se refera la unica limba de stat pe teritoriul RM a fost o minciuna, caci dupa cum vedeti limba rusa are un statut mai inalt de iure dar si de facto proclamat de aceasta lege.
august 31, 2010 la 2:10 pm
sa dam in judecata statul moldovenesc pentru ca impune pe tori cei care vor o functie publica, sunt medici, judecatori, vanzatori s.a. sa cunoasca obligator o limba a altul stat, limba unei minoritati de 7%!!!!
august 31, 2010 la 9:06 pm
Stimat Domn Preşedinte al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, tocmai revin de la jurnalul orei 21.00 la TVR Naţional,loc în care vă ascult pentru prima oară în viaţa mea.
Vă mulţumesc foarte mult pentru că sunteţi la current cu politica externă pe care eu am făcut-o la toate nivelele şi toţi anii aceştia, în mod independent. Şi pe care mai apoi, personaje precum Preşed. Traian Băsescu, domnul Ministru de Externe Baconski şi foşti colegi în Partidul Social Democrat, mi-au preluat-o exact cum am enunţat eu că trebuieşte făcut. În condiţiile în care ştiţi că am o experienţă extrem de mult neplăcută cu ccea ce noi orăşenii numim ‘fufe de Dorobanţi’-rusoaice, romînce, ţigănci, ţărănci şi moldovence la un loc, le mulţumesc în mod deosebit intelectualilor basarabeni care l-au chemat ca membru în Academie pe domnul professor Adrian Păunescu, rcent.
În aceste condiţii, singurul reproş pe care vi-l pot aduce este că vă bazaţi prea mult pe un populism şi o demagogie de tip basarabean , astfel încît credeţi-chiar dacă nu complet-în faptul că o cultură comun împărtăşită îi poate impresiona permanent pe vecinii noştri din Federaţia Rusă punct.
Remarc deasemeni că acest populism basarabean este construit pe o bază asemănătoare cu acelui romîn. În sensul că este cam ‘pomanagiu şi cerşetor’. Şi , mai mult, că nu este pregătit să dea nimic de valoare, în schimb.
Astfel, conform teoriei adaptării în Relaţiile Internaţionale, teoremă pe care o redasem în comunicările mele on-line înainte de a o fi învăţat pentru examenul de master(la A.S.E.) în acest an, de la fraţii noştri basarabeni era de aşteptat să depună mult mai mult effort de a asimila cunoştinţe în domeniul culturii, decît cetăţenii romîni. Tocmai de aceea, consider că politica de acordare a atîtor locuri ‘din oficiu’ la facultăţşile de stat romîneşti, este una la fel de potrivnică pentru consolidarea şi stabilizarea populaţiei romîneşti, precum a fost acea de stîlcire a gramaticii limbii noastre, pe care am învăţat-o clar exemplificat în urmă cu aprox.16 ani.
În final, vă recomand să îi sfătuiţi pe co-naţionalii dumneavoastră să încerce să înveţe correct-alături de romîni-ce însemnează sintagma ‘îţi dau ca să îmi dai’.
Şi vă propun, de asemeni, să vă alăturaţi cauzei mele pe care am postat-o ăn profilul meu din Facebook.com: Demitere Boc şi remanierea următorilor: Radu Berceanu, Vasile Blaga, Cseke Attila, Mihail Dumitru, Daniel Funeriu, Gabriel Sandu, Cătălin Predoiu, Seitan, Udrea, Videanu, Vladescu. De asemeni, urmăresc dispariţia totală a tuturor femeilor la cele mai înnalte nivele în P.D. dar şi a altor puţine în partidele de opoziţie romîneşti(însă doar cîteva)
Vă mulţumesc în mod sincer pentru aprecierile dumneavoastră şi mi-aş dori să aibă effect direct asupra cauzelor pentru care muncesc permanent în viaţa de zi după zi şi pe net.
Cu deosebit respect,
Amy Neagoe, Advertising Adviser and owner of Amycommunications.com domain
august 31, 2010 la 10:09 pm
Imi place asa o formula: Limba de stat oficiala – limba romana. Asta ar insemna ca limba de lucru în organele puterii de stat, APL, in sfera deservirii etc. este romana. Orice corespondenta oficiala – in limba romana. Toata publicitatea in limba romana. Televiziunea si radio oficiale – romana. Limba de comunicare interetnica pe teritoriul RM – romana. Institutiile de invatamant, de la primare pana la superioare – romana, cu studiere aprofundata a limbilor minoritatilor, dupa caz.
//Aici mai detaliat. Deoarece dupa formula descrisa mai sus oricarui cetatean al RM ii este necesara cunoasterea obligatorie a limbii de stat, pentru o participare mai eficienta in viata sociala, in TOATE institutiile de invatamant trebuie sa fie utilizata limba oficiala. Asta ar inlesni comunicarea intre viitorii specialisti, ar exclude erorile legate de traducerea textelor de specialitate, ar exclude editarea si utilizarea manualelor de specialitate in mai multe limbi etc. //
Nu cred ca in asa formula vom intimida vreo etnie minoritara care locuieste aici, deoarece trebuie sa fie prevazute si asa lucruri, ca:
1) asigurarea dreptului de a utiliza in comunicarea ne-oficiala in cadrul propriei etnii a limbii acestei etnii;
2) sustinerea de catre stat, inclusiv financiara, a studierii limbii materne a minoritatilor la nivelul corespunzator;
3) pentru teritoriile unde majoritari sunt alte etnii – dreptul de a dubla denumirile localitatilor si a strazilor si in limba proprie;
4) pentru aceleasi teritorii statul va incuraja utilizarea limbii acestor etnii in sfera deservirii (cunoasterea limbii oficiale ramanand obligatorie);
5) daca etniile minoritare in comunicare vor utiliza limba proprie in loc de rusa, atunci vor avea mai bune sanse sa-si pastreze identitatea.
Nu cred ca este necesara o lege aparte pentru functionarea limbilor. Constitutia ne ofera spatiu suficient pentru a declara ca limba oficiala de stat, care este utilizata … peste tot unde trebuie… este limba romana. Celelalte limbi au dreptul sa existe si sa se dezvolte, iar statul sustine si incurajeaza studierea si utilizarea acestora pe teritorii specifice in limitele in care nu inlocuiesc, dar completeaza functionarea limbii de stat.
Postulat: In RM limba rusa este limba unei etnii minoritare, de rand cu gagauza, ucraineasca etc. De aceea se va bucura de aceleasi drepturi ca si acestea, dar nu mai mult.
septembrie 1, 2010 la 9:00 am
Normal! Conform articolului 14 al acestei legi orice document intre state trebuie sa fie scris in limba rusa. De ca atunci comunistii insistau ca documentele moldo-romane sa fie scrise in romana si moldoveneasca?!
septembrie 1, 2010 la 10:20 am
Rusia, la rândul său, este de partea Tiraspolului. În ajunul aniversării a 20 de ani de independenţă, nerecunoscută de nimeni, ministrul rus de Externe, Lavrov a adresat liderului separatist o scrisoare de felicitare, în care spune că cei 20 de ani de existenţă demonstrează dorinţa poporului transnistrean de a trăi independent… CE SPUN COMUNISTII SI “PRAGMATICII” CA EXISTA INTRE R.MOLDOVA SI FEDERATIA RUSA ? “PARTENERIAT STRATEGIC “? MARI DERBEDEI SI UNII SI ALTII …CEREM RENUNTAREA OFICIALA LA ACEST ASA-ZIS “PARTENERIAT STRATEGIC ” , IN REALITATE O BATJOCORIRE FARA SEAMAN A MOLDOVEI . JOS “PARTENERIATUL STRATEGIC” CU RUSIA , JOS CU MINCIUNA !
septembrie 1, 2010 la 11:12 am
PENTRU CS si alti
revoltati de afirmatia mea ca exista limba moldoveneasca si ca eu ca basarabean o vorbesc in fiecare zi, iar aceasta LIMBA moldoveneasca este de fapt o frumoasa limba romaneasca cu acente specifice locale .
Domniile voastre sustineti ca este vorba nu de o LIMBA ci de un GRAI.
Aveti toti dreptate din punct de vedere riguros stiintific insa afirmatia mea este nu stiintifica ci DOMESTICA, asa cum se vorbeste acasa sau in sat la hora.
NU pot decat sa va multumesc pentru aceasta precizare si sa admir FORTA cu care aparati LIMBA ROMANA.
Constatai deci ca suntem cu totii de aceeasi parte a baricadei.
PS. Stiti de unde vine cuvantul „” HORA „” ???????????
DIn latineste si inseamna timp, horologiu. Acest cerc care se invarteste este timpul care se scurge, este semnificatia vietii in miscare perpetuelle.
Bine inteles ceeace ce va spun este o afirmatie tot DOMESTICA, nu sunt specialist in limba LATINA.
septembrie 1, 2010 la 7:31 pm
Pentru Vanatorul de KGB-isti.
Poate fi surprinzator dar admir FUGA cu care ma infruntati pentru ca o faceti in numele unei cauze NOBILE :::::::: LIMBA ROMANA.
Aprecierile la adresa mea le consider nesemnificative caci ele pleaca dela o neintelegere reciproca. Acest razboi de „” limba „” si „” grai „” sau „” vorbire „” si „” zicere „” poate dura pana la UNIREA cu ROMANIA ( deci foarte scurt timp sau foarte lung timp, depinde NUMAI de POLITICIENI NU de POPOR ).
Nu trebue sa ne legam prea mult de cuvinte ci sa invatam copiii nostri din scolile primare care este ESENTA lucrurilor ::::::: ca suntem cu totii ROMANI, atat in stanga cat si in dreapta Prutului, dar si peste tot in lume unde exista MOLDOVENI.
DACA va deranjeaza renunt fara dificultate la termenul de „” limba moldoveneasca „” si-i voi spune cum vreti ;;;;;;; de exemplu, „” VORBIRE „”,cuvant latin prin excelenta. Vorbirea moldoveneasca din Basarabia este aceeasi cu vorbirea moldovenilor din Romania si a moldovenilor existenti in alte regiuni ale lumii precum si cu a Romanilor de pretutindeni.
Cred ca cu aceasta am ingropat securea de razboi. Dar trebue sa cerem si acordul unei ACADEMII care sa legifereze acest termen nou de „” VORBIRE „”.
septembrie 1, 2010 la 8:41 pm
OBSERVATI CU MARE ATENTIE , LINISTEA CE S-A LASAT PESTE O SERIE DE PARTIDE “STINGISTE” FILO-RUSE , IN PROBLEMA “SARBATORIRII” A 20 DE ANI DE “INDEPENDENTA” A TRANSNISTRIEI SI IN PLUS A PARTICIPARII IN PREMIERA A UNOR OFICIALITATI RUSE SI UCRAINIENE LA FESTIVITATI … ACESTI MARI “PATRIOTI” , CE SE BAT CU PUMNII IN PIEPT ZI SI NOAPTE CA APARA MOLDOVA DE INTERVENTII EXTERNE , TAC CA PESTELE-N LAC . DE FAPT EI SUNT MINA-N MINA CU REGIMUL-MARIONETA DE LA TIRASPOL . SI MAI GRAV ESTE CA PINA SI FILAT FACE PE INTERESANTUL SI ARE INTILNIRI PROTOCOLARE CU TERORISTII DE LA TIRASPOL SUB MASCA PARTICIPARII LA UN MECI DE FOTBAL . SI ASA OPOZITIA FILO-RUSA TACE , PARTIDELE “PRAGMATICE” SAU CHIAR FILO-RUSE DE LA PUTERE TAC SI ELE … SI ATUNCI CINE MAI APARA CU ADEVARAT INDEPENDENTA ,SUVERANITATEA SI INTEGRITATEA MOLDOVEI ? PROBABIL SIMTIND GRAVITATEA EXCEPTIONALA A PARTICIPARII OFICIALE A UNOR REPREZENTI AI RUSIEI SI UCRAINEI , MAE A SINCHISIT PE ULTIMA SUTA DE METRI SA MIAUNE UN COMUNICAT PENIBIL , MAI MULT PENTRU A SE SPALA PE MIINI IN FATA OPINIEI PUBLICE … E CA SI CUM MOLDOVA SI-AR TRIMITE OFICIALI LA INTILNIRI CU LIDERII CECENI DIN REZISTENTA IAR MOSCOVA AR INCHIDE OCHII … RUSINE OPOZITIEI , RUSINE PUTERII !
septembrie 2, 2010 la 11:27 am
Sunt la Bucuresti pina vineri
septembrie 2, 2010 la 11:39 am
pentru Valdimir
Vladimir,
chiar apreciez FOARTE MULT ultimele tale mesaje, si ca nu esti un oarecare de la pcrm.
M-ai bucurat, inseamna ca ceva se misca in capul vostru, a rusilor care convietuiti cu noi aici in Moldova.
Chiar sper intr-o zi multi dintre voi sa se LEPEDE DE SATANA COMUNISTA DEFINITIV.
CUM TI-AM SPUS, RESPECT FOARTE MULT POPORUL RUS, INTELECTUALITATEA, OAMENII SIMPLI SI BUNI DIN RUSIA! Sincer iti spun.
Dar faptul ca Rusia ne mai tine IN TENSIUNE cu armata a 14-cea… hartuirea economica…si ceea ce fac bandele teroriste din structurile FSB-ului in intreaga lume, nu numai la noi, ne face sa avem o atitudine – putin spus – mai rezervata.
Suntem in sec. XXI, ar trebui INTELECTUALITATEA RUSA sa intelega ca asa nu mai merge, ca trebuie sa se vindece de comunism, stalinism, dorinta de dominatie, de expansiune imperialista; de sovinism velicorus; de ura contra popoarelor pasnice invecinate.
Am putea sa TRAIM IN PACE! Noi asta DORIM. De ce sa continuam o lupta inversunata INUTILA, ba chiar daunatoare ambelor parti.
Schimbati CEVA in TARA VOASTRA, in mintea voastra. Mai cititi si ALTA literatura decit cea care v-a fost impusa ca sa va indoctrineze GRESIT!
Atita Va rugam: FITI OAMENI! Lasati-ne in pace sa ne tamaduim RANILE care ne mai dor dupa represiile staliniste…
Lasati-ne sa ne refacem viata, aratati-va DRAGOSTEA fata de poporul care v-a primit sa locuiti aici. Aveti CONSIDERARE fata de aspiratiile noastre, de istoria si cultura noastra…
Da, suntem ROMANI si vorbim LIMBA ROMANA!
Oare un intelectual RUS nu poate intelege INCA asta??
septembrie 2, 2010 la 12:16 pm
Pentru BALTAG le NAIF ( ou le perfide ).
Integrarea Moldovei in UE nu se poate face la Cisinau de catre Chisinau atat timp cat UE sprijina DE FACTO toate actiunile CONTRARII ale RUSIEI si nu cele pro europene ale ROMANIEI si MOLDOVEI.
septembrie 2, 2010 la 2:35 pm
Ambasadorul Federatiei Ruse in Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a felicitat, astazi, locuitorii Transnistriei cu ocazia aniversarii a 20-a de la autoproclamarea republicii nerecunoscute, din numele ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov… PROBABIL IN ORICARE STAT CIVILIZAT , DEJA LUI KUZMIN I S-AR FI ARATAT USA . AR FI FOST DECLARAT PERSOANA NON-GRATA DUPA FELICITARILE CALDUROASE ADRESATE MAIMUTOILOR STALINISTI DE LA TIRASPOL . E TIMPUL SA PLECI ACASA … VALERI KUZMIN !
septembrie 2, 2010 la 6:11 pm
Pentru VLADIMIRoff.
Sunteti convins ca cererile de nationalitate se fac cu scopul excluzif al circulatiei in UE.
De aceea repropun propunerea mea recenta ca NATIONALITATEA ROMANA sa fie data pe baza a 4 sau 5 recomandari cum se face in occident ::::::::: ca persoana respectiva nu duce si nu va duce actiuni daunatoare ROMANIEI, ca este pentru UNIREA MOLDOVEI cu ROMANIA in cel mai scurt timp posibil, ca este pentru intrarea in UE, si alte cateva conditii pe care avocatii le stiu foarte bine.
Aceste recomandari vor primi si GARANTIA partidelor PRO-ROMANESTI ::::::: de exemplu, PNL, PL si altele daca mai exista.
Astfel vom separa repede pe cei care cauta sa pescuiasca in apele tulburi ale PRUTULUI.
Transmiteti aceste propuneri si DOMNULUI BASESCU.
septembrie 4, 2010 la 10:27 pm
Într-o ţară normală, o asemenea propunere ar fi rezonabilă. Însă R.Moldova e departe de a fi o ţară normală, începând cu însăşi existenţa ei ca stat, continuând cu problema Transnistriei şi terminând cu situaţia minorităţii ruse privilegiate, asemeni coloniştilor britanici din India, acum 100 de ani.
În aceste condiţii, acordarea cetăţeniei române intră în competiţie directă cu cetăţeniile acordate de Rusia, astfel că nu mai e timp de recomandări şi de dovezi de bună credinţă din partea solicitanţilor.
august 30, 2011 la 11:55 am
[…] https://romanmihaes.wordpress.com/2010/08/30/conform-legii-din-1989-cu-privire-la-functionarea-limbil… Like this:LikeBe the first to like this post. […]