Tradare de patrie, spionaj şi interes naţional

În contextul razboiului din estul Ucrainei, si a politicii agresive a Rusiei in spatiul postsovietic, care foloseste fortele armate pentru a-şi impune interesele, trebuie sa constatam ca Strategia de securitate nationala a R.M este învechita.

Prin hotarirea nr.153 din 2011, Parlamentul R.Moldova a adoptat strategia Securitatii Nationale a R.Moldova, unde este prevazuta si reformarea sectorului de securitate naţională  în conformitate cu standardele şi cu practicile euro-atlantice .

Se impune o analiză permanentă a sistemului de securitate naţională şi de ajustare a acesteia în funcţie de ameninţări şi riscuri.

R.Moldova este un stat aflat într-o zonă de conflict, de peste doua decenii, si se confruntă cu probleme de securitate atit de mari încit propria sa existență este amenințată, 10% din teritoriul national este ocupat de formatuni separatiste şi teroriste, si stationeaza ilegal trupe straine pe teritoriul national.

Astfel, in prezent putem sa constatam ca neutralitatea statului e doar o ficţiune,  trupele ruseşti continuă să activeze în regiunea transnistreană si nimeni nu poate garanta ca asa ca si in cazul Ucrainei, ele nu vor fi folosite pentru a ataca R.Moldova.

Este clar ca e nevoie de fortificarea serviciului moldovenesc de inteligenţă, astfel ca SIS sa poata preveni si contracara faptele ce pot prejudicia securitatea statului.

In prezent doar Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal si Centrul Naţional Anticorupţie, dispun de organe de urmarire penala.

Pentru a  eficientiza combaterea infractiunilor contra autoritatilor publice si a securitatii de stat, din Codul Penal, acestea trebuie sa fie in competenta si gestiunea SIS, in cadrul caruia trebuie de reintors componenta de urmarire penala.

Oficialii statului, presa si analistii politici declara ca pe teritoriul RM activeaza servicii straine de spionaj, ca unii functionari de stat tradeaza si vind secrete de stat, insa in prezent  de catre MAI nu este intentat niciun dosar penal in baza articolelor 337 si 338 din Codul penal, tradare de patrie şi spionaj.

MAI nu este specializata pe infractiuni contra securitatii de stat, pentru ca misiunea politiei este in primul rind asigurarea ordinii publice, de aceea aceste articole trebuie sa fie investigate si anchetate anume de un organ specializat al statului, care este SIS.

La initiativa unu grup de deputati, care au considerat ca legislaţia naţională nu conţine dispoziţii legale prin care s-ar incrimina acţiunile ilegale care atentează la integritatea şi inviolabilitatea teritorială a Republicii Moldova, Parlamentul a adoptat in prima lectura pachetul de legi antiseparatism si de investire a SIS cu atributii suplimentare.

Nu s-a reust votarea si in lectura finala, deoarece unele prevederi au trezit discutii si critici, de exemplu cele privind activitatea si controlul asupra Internetului.

R.Moldova nu ar trebui sa urmeze calea Chinei si a Rusiei, care au impus control sever asupra Internetului si a blogurilor, toate litigiile trebuie sa fie solutionate in cadrul instantelor de judecata.

A provocat multe discutii si propunerea de  instituire a mandatului de securitate – care reprezintă un nou institut de drept pentru sistemul juridic naţional, care acorda posibilitate SIS de a efectua întreg spectrul de măsuri speciale de investigaţii în afara unui proces penal.

Proiectul initial al Guvernului, a fost modificat in Parlament si s-a impus  instituirea unei proceduri de autorizare a mandatului de securitate,  care va garanta ca să nu se admită abuzuri si lezarea drepturilor fundamentale ale omului.

 Astfel, conform proiectului votat in prima lectura, mandatul de securitate se eliberează prin încheierea motivată a judecătorului special desemnat în cadrul Curţii de Apel Chişinău, la demersul motivat al procurorului, emis în baza propunerii ofiţerului de investigaţii al  SIS.  

Unii experti atrag atentia sa fim atenti, ca modificările aduse legii de funcționare a SIS să nu transforme instituția secretă moldovenească într-o poliție politică, asa cum a fost cindva KGB.

Trebue sa facem o distinctie, KGB-ul sovietic a fost o politie politica, care deservea interesele Partidului Comunist al URSS si a regimului sovietic de ocupatie.

 Toate dosarele KGB-lui de pina la 27 august 1991, trebue sa fie facute publice, sa aiba acces fiecare cetatean la dosarul sau personal.

 Iar SIS-ul trebuie sa fie un organ modern si european de securitate, care sa activeze in interesul national, aflat sub control parlamentar, si sa asigure securitatea si respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.

 Note:

  1. Proiectul votat de Parlament in prima lectura:

 Legea nr. 753-XIV din  23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 156, art. 764), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi completează după cum urmează:

„Articolul 71. Mandatul de securitate

  • La realizarea atribuţiilor sale, în scopul colectării informaţiilor despre posibile evenimente şi/sau acţiuni ce ar putea pune în pericol securitate statului, Serviciul poate efectua, în afara unui proces penal, în baza unui mandat de securitate, măsurile prevăzute la art. 18 alin.(1) pct. 1) din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţii.
  • În conformitate cu prevederile art. 22 alin. (5) lit. h) din Legea instituţiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995, prin derogare de la prevederile alin. (1) al prezentului articol, măsura specială de investigaţii de la art. 18 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţii se efectuează fără mandat de securitate, în afara unui proces penal, doar în măsura în care aceasta se referă la accesul la informaţia financiară.
  • Mandatul de securitate se eliberează prin încheierea motivată a judecătorului special desemnat în cadrul Curţii de Apel Chişinău, la demersul motivat al procurorului, emis în baza propunerii ofiţerului de investigaţii al  
  • În calitate de judecător competent să examineze demersul indicat la alin. (1) şi, respectiv, procuror competent să emită acest demers se desemnează persoana care dispune de dreptul de acces la secretul de stat perfectat în condiţiile Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.
  • Examinarea demersului privind eliberarea mandatului de securitate are loc neîntîrziat, dar nu mai tîrziu de 4 ore de la depunere, în şedinţă închisă, cu participarea procurorului şi ofiţerului de investigaţii. În cazul în care demersul depus iniţial a fost refuzat, depunerea repetată a demersului pe aceleaşi motive şi asupra aceleiaşi persoane se interzice.
  • Demersul privind eliberarea mandatului de securitate conţine următoarele date:
  1. a) numele, prenumele, funcţia persoanei care solicită eliberarea mandatului;
  2. b) datele de identificare ale persoanei supuse măsurii, dacă sînt cunoscute;
  3. c) măsura specială de investigaţii pentru care se solicită autorizarea;
  4. d) circumstanţele faptice care servesc în calitate de temei pentru efectuarea măsurii speciale de investigaţii şi, după caz, posibilele consecinţe ale acestora;
  5. e) rezultatele ce se preconizează a fi obţinute în urma efectuării măsurii speciale de investigaţii;
  6. f) termenul de efectuare a măsurii respective;
  7. g) locul efectuării măsurii;
  8. h) alte date care au importanţă pentru justificarea necesităţii măsurii speciale de investigaţii şi care ar garanta autorizarea legală şi întemeiată a acesteia.

La demersul privind eliberarea mandatului de securitate se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării măsurii speciale de investigaţie.

  • Încheierea judecătorească privind eliberarea mandatului de securitate conţine următoarele date:data şi locul întocmirii ei, numele prenumele judecătorului, numele, prenumele, funcţia persoanei care a solicitat eliberarea mandatului; organul care efectuează măsura specială de investigaţii, datele de identificare ale persoanei supuse măsurii, dacă sînt cunoscute; datele care justifică necesitatea efectuării şi, respectiv, autorizării măsurii; măsurile speciale de investigaţie autorizate pentru efectuare; termenul de efectuare a măsurii; locul efectuării măsurii; alte date care au importanţă pentru justificarea autorizării măsurii.
  • Mandatul de securitate poate fi eliberat în privinţa:
  1. persoanei, atît identificate, cît şi neidentificate, privitor la care există informaţii că pregăteşte, întreprinde tentative de comitere sau a comis una sau mai multe dintre faptele indicate în art. 7 lit. a) sau d) din prezenta Lege sau art. 4 alin. (2) din Legea securităţii statului nr. 618 din 31 octombrie 1995;
  2. persoanei, atît identificate, cît şi neidentificate, privitor la care există informaţii că aceasta primește sau transmite comunicări ori obiecte de la persoanele menționate la lit.a) sau destinate acestora;
  3. altei persoane, atît identificate, cît şi neidentificate, decît cele menţionate la lit. a) și b), dacă există informaţii că mijloacele de comunicare ale acesteia, domiciliul, bunurile sînt utilizate de către persoanele menţionate la lit. a) şi/sau b) în scopurile menționate la litera a);
  4. altei persoane identificate decît cele menţionate mai sus, atît identificate cît şi neidentificate, dacă monitorizarea acestei persoane poate duce la descoperirea locului de aflare a persoanelor menţionate la lit. a) şi/sau b) sau a identităţii depline ale acestora.
  • Prin derogare de la prevederile Codului de procedură penală, termenul maxim pentru care poate fi autorizată efectuarea măsurilor speciale de investigaţii indicate la alin. (1) este de 3 luni. În caz de necesitate, termenul de efectuare a măsurii poate fi prelungit cu perioade pînă la 90 de zile, durata totală a efectuării măsurii speciale în privinţa unei persoane, dispusă pe o faptă concretă, nu poate depăşi cumulativ 2 ani. La fiecare solicitare de prelungire a termenului de efectuare a măsurii speciale de investigaţii, judecătorul are obligaţia să examineze circumstanţele care justifică necesitatea acestei prelungiri, iar în cazul în care apreciază că solicitarea nu este motivată, refuză prelungirea.
  • Încheierea judecătorului privind refuzul emiterii mandatului de securitate sau privind refuzul prelungirii termenului de efectuare a măsurii speciale de investigaţii poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile lucrătoare, la Curtea Supremă de Justiţie. Recursul se examinează în şedinţă închisă, de judecătorul special desemnat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie care dispune de dreptul de acces la secretul de stat perfectat în condiţiile Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.
  • Măsurile speciale de investigaţii menţionate la alin. (1), ca excepţie, pot fi efectuate fără mandat de securitate, în baza ordonanţei motivate a procurorului, atunci cînd există circumstanţe excepţionale ce nu permit amînarea, iar mandatul de securitate nu poate fi obţinut fără existenţa unui risc esenţial de întîrziere care poate duce la pierderea informaţiilor relevante sau pune în pericol imediat securitatea persoanelor. În acest caz, judecătorul urmează să fie informat în termen de 24 ore de la dispunerea măsurii, despre efectuarea acesteia, prezentîndu-i-se toate materialele în care este argumentată necesitatea efectuării măsurii speciale de investigaţii şi circumstanţele care nu au permis amînarea efectuării ei. Dacă există temeiuri suficiente, judecătorul, prin încheiere motivată, confirmă legalitatea efectuării măsurii sau, după caz, declară ilegalitatea efectuării ei, dispunînd încetarea acesteia şi nimicirea purtătorului material de informaţii şi a materialelor acumulate pe parcursul efectuării măsurii speciale de investigaţii. Încheierea judecătorului poate fi atacată cu recurs în condiţiile alin. (9). Atacarea cu recurs suspendă procedura de nimicire a purtătorului material de informaţii şi a materialelor acumulate.
  • Demersul de solicitare a mandatului de securitate, încheierea judecătorească cu privire la mandatul de securitate, precum şi celelalte materiale din cadrul dosarului privind mandatul de securitate constituie secret de stat.

 2. Articole din Codul Penal care ar trebui transferate in gestiunea organului de urmarire penala a SIS.

INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢILOR
PUBLICE ŞI A SECURITĂŢII DE STAT

    Articolul 337. Trădarea de Patrie
    (1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvîrşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova,
    se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    (2) Este liberat de răspundere penală cetăţeanul Republicii Moldova, racolat de serviciul de spionaj străin pentru înfăptuirea unei activităţi duşmănoase împotriva Republicii Moldova, dacă el nu a săvîrşit nici un fel de acţiuni pentru realizarea însărcinării criminale primite şi a declarat de bună voie autorităţilor despre legătura sa cu serviciul de spionaj străin.
    Articolul 338. Spionajul
    Transmiterea, precum şi sustragerea sau culegerea de informaţii ce constituie secret de stat în scopul transmiterii lor unui stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor, precum şi transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, dacă spionajul este săvîrşit de un cetăţean străin sau de un apatrid,
    se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    Articolul 339. Uzurparea puterii de stat
    (1) Acţiunile săvîrşite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova
    se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 de ani.
    (2) Aceleaşi acţiuni care au provocat:
    a) schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova; 
    b) decesul unei persoane;
    c) alte urmări grave
    se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    Articolul 340. Rebeliunea armată
    Organizarea sau conducerea unei rebeliuni armate, precum şi participarea la ea, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orînduirii constituţionale ori în scopul violării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova
    se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
    Articolul 341. Chemările la răsturnarea sau schimbarea 
                            prin violenţă a orînduirii constituţionale
                            a Republicii Moldova
    
    Articolul 342. Atentarea la viaţa Preşedintelui
                           Republicii Moldova, a Preşedintelui 
                           Parlamentului sau a Prim-ministrului
    Atentarea la viaţa Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului, săvîrşită în scopul sistării activităţii lor de stat sau a altei activităţi politice ori din răzbunare pentru asemenea activitate,
    se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.
    Articolul 343. Diversiunea
     
    Articolul 344. Divulgarea secretului de stat
     
    Articolul 345. Pierderea documentelor ce conţin
                           secrete de stat
     
    Articolul 346. Acţiunile intenţionate îndreptate spre 
                           aţîţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării 
                           naţionale, etnice, rasiale sau religioase
    
     

Un răspuns to “Tradare de patrie, spionaj şi interes naţional”

  1. Dumitru Pogolsa Says:

    сopy paste, too hard to read

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: