Din nou despre avocati. Este avocatura o institutie a societatii civile?

Moto: Activitatea avocatului este una de diligenţă şi nu de rezultat şi angajamentele asumate prin contract nu pot fi apreciate ca obligaţiuni de a rezolva litigiul în favoarea clientului, ţinînd cont că actul justiţiei se înfăptuieşte de mai mulţi subiecţi.

Cabinetul de Miniştri a aprobat la 24 decembrie 2009, proiectul Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte normative care se referă la reformarea instituţiei avocaturii, elaborat de Ministerul Justiţiei.

Inainte de a face o analiza a modificarilor, vreau sa atrag atentia ca este a treia tentativa majora de a schimba legea avocaturii. Prima a fost legea din 1999, unele prevederi ale careia au fost atacate la CC care a decis ca mai multe prevederi sunt anticonstitutionale. Apoi s-a decis sa se adopte o  lege noua si in 2002 Parlamentul a adoptat alta lege privind avocatura, la care s-a intervenit cu o serie de modificari intre timp.

Din nota informativa a MJ retinem; chiar şi după implementarea unor recomandări ale experţilor Consiliului Europei din anii 2002, 2005, 2008 şi 2009, legislaţia necesită perfecţionare. În scopul elaborării propunerilor de reformare a instituţiei avocaturii, Ministrul justiţiei a creat, prin Ordinul nr. 376 din 6 octombrie 2009 un grup de lucru din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Baroului Avocaţilor din Moldova, Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Biroului asociat de avocaţi „Avocaţii publici” şi Programului Drept al Fundaţiei Soros-Moldova.

 Astfel MJ vine cu un  proiect care schimba multe prevederi, unele in bine, altele mai putin si fiind si eu avocat ma voi expune privind proiectul de lege care in curind va intra in Parlament. Speranta mea este ca deputatii din Parlament vor analiza cu atentie proiectul , astfel ca prevederile care sunt indiscutabile sa treaca iar cele care sunt nereusite sa fie redactate sau eliminate. Anunt prin acest text ca ma voi implica prin intermediul deputatilor cunoscuti si sunt la dispozitia deputatilor care vor considera util sa se implice in redactarea proiectului de lege. mobil-069124477

1. Proiectul MJ vine cu o redactie noua a art.1.

Din punctual meu de vedere actuala dispozitie a art.1 a legii este mai reusita, decit cea propusa, caci declara ca “Avocatura este o instituţie de drept independentă a societăţii civile, menită să asigure, pe bază profesională, acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei”. Mi-aduc aminte ca in 2002 am participat la lucrarile comisiei parlamentare timp de aproape 5 luni pina a fost adoptat proiectul si am luptat atunci ca anume sintagma “Avocatura este o instituţie de drept independentă a societăţii civile” sa fie cuprinsa in lege.

 2. Pentru redactia propusa de MJ a art.7 “Jos palaria”, este una foarte reusita salutata de majoritatea avocatilor.

Astfel 1.  Articolul 7 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Acordarea asistenţei juridice calificată prevăzută la alin. (1) lit.c) şi lit.e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel.”- excelent.

se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

„(3) În procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei, rude sau afini – excelent.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(3) se certifică prin semnătura şi ştampila avocatului, cu indicarea datei şi menţiunii corespunderii originalului.”- excelent. Apropo aceleasi drepturi de a adeveri copii se contineau si in legea votata in 2002, insa apoi au fost retrase si aici trebuie salutata initiativa de a imputernici avocatii cu dreptul de a adeveri copii si extrase pentru cauza in care sunt implicati.

3. Este binevenita si modificarea alineatului 3, art.8

         Articolul 8: „(3) Persoanele care pîna la data primirii in profesia de avocat au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror timp de cel puţin 10 ani, precum şi cele care deţin titlul de doctor în drept sînt scutite de examenul de admitere la stagiu şi de efectuarea stagiului  profesional.”;

In prezent persoanele care au stagiu de 10 ani in functia de judecator sau procuror primesc licenta fara a sustine examenul de calificare, ceia ce nu este corect. S-a ajuns in situatia in care majoritatea celor care au 10 ani stagiu in procuratura se elibereaza si depun cereri pentru a deveni avocati. In primul rind majoritatea fostilor procurori recunosc ca sunt aproape de zero in ce priveste cunostintele in Dreptul Civil. Apoi scade si nivelul de cadre al procuraturii in care ramin putini procurori cu experienta in penal, iar pentru unii procurori avocatura devine un refugiu dupa o cariera ratata.

4.     „Articolul 14. Avocatul stagiar.

Acest articol a provocat multe critici la Clubul Avocatilor organizat de AIMoldova.  Este criticabila introducerea examenului de admitere la stagiu, care astazi nu exista. Majoritatea avocatilor au opinat ca procedura actuala de sustinere a unei convorbiri este suficienta, deoarece candidatul vine deja licentiat in drept, dupa examenele sufocante de licenta din facultate, iar abia un urma petrecerii stagiului se vede daca el merita sa fie avocat.

–         Urmatoarele prevederi: Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice; să acorde asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică încheiat în modul prevăzut la art.52 alin.(1) şi validat de avocatul îndrumător; – contravin chiar legii avocaturii, art.1 si restul in care se spune ca doar avocatul licentiat poate acorda asistenta juridica clientilor. Majoritatea avocatilor au opinat ca stagiul in avocatura trebuie sa ramina flexibil de la un an la doi ani, daca vorbim de liberalizare iar avocatii stagiari sa poata acorda doar consultatii juridice si informatii juridice. Se stie ca la examenul de calificare din 100% pretendenti avocati stagiari, sustin in jur de 50%. Ce vom face cu drepturile clientilor care au incheiat contracte cu avocatii stagiari si care nu au reusit sa sustina examenul de calificare? Cine le garanteaza returnarea banilor si continuitatea serviciilor de avocat?

5. Art.22! Din pacate MJ nu a atras atentia la prevederile abuzive ale unor alineate a art.22 din Legea actuala, care prevad motive  minore si subiective de retragere a licentei avocatului. Unele dintre ele incalca principiile libertatii şi independenţei în activitatea de avocat. avocatura nu este o institutie militarizata si nici nu trebuie sa fie. Avocatul trebuie sa aiba posibilitatea de a se lupta pentru interesele clientului, de a intra in dezbateri cu ceilalti actori a actului de justitie, judecatorii, procurorii, politistii etc.  fara afi stingheriti de lege sau autoritati.
Majoritatea avocatilor au atras atentia ca litera d) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului,  duce la abuzuri impotriva avocatilor atit din partea clientilor, cit si din partea judecatorilor, procurorilor etc. Se atesta tot mai multe cazuri de depunere abuziva de plingeri impotriva avocatilor de cate judecatori si procurori ca metoda de intimidare si de slabire a principialitatii avocatilor. Acest alineat trebuie exclus din acest articol si incadrat la articolul care prevede sanctiuni disciplinare.De asemenea alineatele g-h care au fost introduse in lege in baza unei campanii mediatizate a fostei guvernari in 2008 care urmarea dividente politice,  pun la incercare principiul independentei dar si a stabilitatii profesiei de avocat. Nu este normal ca un avocat sa fie dat afara din meserie pe motive minore, care in mod normal se constituie in abateri disciplinare.

g) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
    h) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume diminuate.    [Art.22 lit.g-h) introduse prin LP7-XVI din 14.02.08, MO55-56/18.03.08 art.180]

Aceste incalcari in primul rind trebuie demonstrate si pot conduce eventual la pierderea licentei in cazul repetarii de catre avocat a acestor incalcari si in nici un caz incalcarii de o singura data.

 Articolul 22.   Retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat

    (1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul:

    a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancţiuni disciplinare;

    b) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;
    [Art.22 al.(1), lit.b) în redacţia LP89-XVI din 24.04.08, MO99-101/06.06.08 art.366, în vigoare 01.07.08]
   
b1) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
    [Art.22 al.(1), lit.b1) introdusă prin LP306-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.77]

    c) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei;

    d) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;

    e) rămînerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;

    f) pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat.
    g) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
    h) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume diminuate.
    [Art.22 lit.g-h) introduse prin LP7-XVI din 14.02.08, MO55-56/18.03.08 art.180]

    (2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei în temeiul hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină. Pentru cazul prevăzut la alin.(1) lit.b1), licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi după consultarea opiniei Comisiei pentru etică şi disciplină.
    [Art.22 al.(2) modificat prin LP306-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.77]

    [Art.22 al.(2) modificat prin LP215-XVI din 13.07.06, MO126-130/11.08.06 art.611]

    (3) Hotărîrea privind retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în instanţa de judecată.

 6. Articolul 26. Formele de organizare 

(1) Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:

a) cabinetul avocatului;

b) biroul asociat de avocaţi.

-Majoritatea avocatilor care detin birouri individuale nu sustin schimbarea denumirii din birou in cabinete, caci aceasta masura le va aduce cheltueli si piedere de timp.

-Insa mai este o chestiune principiala. De ce nu este prevazuta si a treia forma de asociere – aceia de asociere a cabinetelor? Sau poate ca asocierea cabinetelor ar trebui sa inlocuiasca birourile asociate?
In acest sens dau exemplu legea privind organizarea profesiei de avocat din Romania, art.51, (3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-si caracterul personal si neputand fi cedate.
De exemplu trei avocati cu licenta, isi inregistreaza fiecare cabinet de avocat, apoi decid sa se asocieze sub indrumarea unui avocat cu experienta sub denumirea de exemplu de „Ciobanu si asociatii”, pastrind insa fiecare contul sau, codul fiscal etc.?
In prezent sub activitatea in cadrul unui birou asociat de avocati se unesc mai multi avocati sub un singur cod fiscal, cont bancar, stampila, ceia ce contravine legii avocaturii care spune ca raspunderea este individuala a avocatului iar contractul este incheiat intre avocat si client, pe cind in birourile asociate contractul se incheie intre client si biroul asociat. Sunt cazuri cind fiscul sau clientii dau in judecata biroul asociat, blocheaza contul comun, din vina unui avocat asociat ceia ce incalca drepturile  avocatilor de buna credinta. Este o chestiune care trebuie discutata si gasita formula cea mai corecta si din punct de vedere a legislatiei fiscale si a celei privind protectia consumatorilor.

7. Organele de autoadministare a avocatilor

Prin Articolul 32 a legii se propune constituirea – Uniunea Avocaţilor(UA) din Republica Moldova,  din care fac parte toţi avocaţii barourilor din ţară, care vor fi cinci pe linga Curtile de Apel Chisinau, Balti, Cahul, Comrat, Thighina. Constat ca ne-am intors inapoi la forma de organizare din legea din 1999, cu corectia ca atunci UA era compusa din subdiviziuni pe judete iar acum pe Curti de Apel, care este totusi un progres. Misiunea NORLAM a venit cu o propunere buna ca Baroul sa fie unul cum este acum, cum este si in Norvegia, tinind cont de dimensiunile tarii , Norvegia si Moldova fiind aproximativ egale ca populatie si sa fie instituite subdiviziuni ale Baroului pe linga Curtile de Apel. Consider ca deputatii in Parlament trebuie sa ia in calcul si aceasta varianta.

8. Articolul 371Comisia de licenţiere a profesiei de avocat

 Proiectul MJ prevede ca Comisia de licentiere va fi compusa din 11 membri, 8 avocati si trei profesori. Concursul pentru alegerea membrilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat se organizează de o comisie specială, numită în acest sens de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Aici ar putea sa fie abuzuri, mi se pare mai reusita formula prin care se propune sa fie alesi Membrii Comisiei de etica si disciplina: Comisia pentru etică şi disciplină este compusă din 11 avocaţi, dintre care şase sunt aleşi de Congres, iar cinci sînt delegaţi de Barouri. La fel si Comisia de licentiere ar putea fi compusa din 11 membri dintre care 5 delegati de Barouri ca sa fie reprezentate interesele tuturor barourilor, iar restul 6 de Congres, dintre care si profesorii care sa fie doar 2 si sa fie si avocati. Slava Domnului avem multi profesori care sunt si avocati si avem de unde alege.

9.Art.46, Obligatiile avocatului

Articolul 521. Asigurarea de răspundere civilă

(1) Pentru a asigura repararea prejudiciului material cauzat în procesul exercitării profesiei, avocatul este obligat să încheie, în condiţiile legii, contract de asigurare de răspundere civilă.

(2) Suma minimă asigurată pentru un an de activitate se stabileşte de Consiliul Uniunii Avocaţilor.”.

 Pe linga multe altele, avocatul este obligat să prezinte Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de cel mult 5 zile de la scadenţă, dovada încheierii contractului de asigurare de răspundere civilă, după caz a achitării amenzii.

Acest articol iarasi trezeste protestul mai multor avocati.
In nota informativa prezentata de Ministerul Justitiei se argumenteaza in felul urmator- „Ţinînd cont de cele menţionate, se recomandă stabilirea expresă a responsabilităţii avocaţilor pentru asistenţă juridică vădit necalitativă. În acest context, se propune completarea Legii cu privire la avocatură cu un nou articol 521, pentru a institui o obligaţie legală a avocatului de a încheia un contract de asigurare de răspundere civilă. Avocatul va fi asigurat pentru repararea prejudiciului material cauzat în procesul exercitării profesiei. Pentru a evita detaliile şi imixtiunea în organizarea profesiei de avocat, se lasă la latitudinea organului profesional al avocaţilor (Consiliul Uniunii Avocaţilor) de a determina suma minimă asigurată pentru un an de activitate. Urmează a se preciza că încheierea contractului de asigurare de răspundere civilă va constitui o condiţie pentru exercitarea profesiei de avocat şi un temei de suspendare a activităţii acestuia. Pentru atingerea obiectivului enunţat a fost necesară, de asemenea, operarea modificărilor la art. 11 şi 12 din Legea cu privire la avocatură.”

– Consider ca Uniunea Avocatilor ar trebui din contul defalcarilor avocatilor sa instituie un fond de asigurare a activitatii avocatilor asa cum este in Romania si alte tari. In conditiile RM asa cum mi-au explicat unii experti de la firmele de asigurari o asigurare de una suta mii lei anuala ar costa in jur de 300-500 Euro un avocat, ceia ce este foarte scump pentru majoritatea avocatilor din Moldova. Un alt pericol ar fi faptul ca fiecare client care va pierde dosarul va fi tentat sa actioneze avocatul in instanta pentru a recupera prejudiciul stiind ca acesta este asigurat.

Cum ramine atunci cu principilul ca „activitatea avocatului este una de diligenţă şi nu de rezultat şi angajamentele asumate prin contract nu pot fi apreciate ca obligaţiuni de a rezolva litigiul în favoarea clientului, ţinînd cont că actul justiţiei se înfăptuieşte de mai mulţi subiecţi”?

Anunțuri

31 răspunsuri to “Din nou despre avocati. Este avocatura o institutie a societatii civile?”

  1. Valenta Says:

    Dle AVOCAT, citesc cu interes articolele Dvs. si le consider binevenite,
    oportune si interesante
    dar am citeva intrebari>
    Stim cu totii ce inseamna PREZUMTIA NEVINOVATIEI intr-un proces penal,
    dar putini stiu ce inseamna si cum se aplica intr-un proces civil PREZUMTIA PROBANTA.

    In ce lege si cum se explica APLICAREA PREZUMTIA PROBANTE?
    NU NUMAI TEORETIC, DAR SI PRACTIC?

    Cum poate un avocat argumenta judecatorului ( Ce art. din ce lege?) ca este cazul sa fie aplicata prezumtia probanta intr-un caz cind reclamantului, in mod evident i-a fost incalcat un drept civil de catre pirit?

  2. veaceslav Says:

    Este regretabil un singur fapt- noua Guvernare luptă împotriva raţiunii..
    Aşadar, în esenţa sa modificările sunt îndreptate spre a elimina de pe piaţa serviciilor juridice pe cei care participă la şedinţiile judecătoreşti în calitate de reprezentanţi. Să admitem ca reprezentanţii nu sunt „controlaţi” de instituţiile statului referitor la responsabilitate şi impozitarea fiscală. Însă, oare nu este mai util dacă statul v-a legaliza statutul reprezentanţilor, prin elaborarea unuia regulament şi/sau prin lege. care este necesitatea ca numai avocaţii să participe la şedinţile de judecată. Eu personal activezi din 1999, sunt licenţiat în drept acordînd serviciile juridice la un şir de întreprinderi dar şi persoane fizice. Sunt de acord să achit anumite impozite (rezonabile – după exemplu baroului de avocat), ba mai mult am dori să activezi întru-n cadrul juridic. Ce ţine de licenţierea necesară pentru a executa funcţia de avocat. Nu este ceva nouă, dacă voi menţiona, că o bună parte din avocaţi execută funcţia respectivă avînd restanţe atît din punct de vedere la pregătirea profesională cît şi la compartimentul etic. Sunt foarte mulţi care fiind reprezentanţi au o responsabilitate mai ridicată faţă de avocaţi…! Cine a luat în calcul că în urma acestei reforme vor rămîne fără locuri de muncă circa 5 – 10 mii de jurişti licenţiaţi în drept. Iniţial am pregătiti prin intermediul instituţiilor de învăţâmînt mii de jurişti, iar ulterior le-am eliminat de pe „piaţă”. Oare Tănase cu echipa sa din cadrul MJ, a analizat toate consecinţile în urma reformelor iniţiate. Eu ca exemplu, nu voi susţine în continuare acest partid inclusiv şi din acest punct de vedere.

  3. romanmihaes Says:

    Pentru Veaceslav si alti juristi cu procura, va invit sa cititi motivatia din nota informativa a MJ care este foarte clara si corecta

    2.Reprezentarea în instanţa judecătorească
    Reprezentarea este o instituţie indispensabilă procesului civil, importanţa şi necesitatea căreia nu poate fi disputată. Cu toate acestea modalitatea practică de funcţionare a instituţiei reprezentării în procedura civilă a deviat de la raţiunea iniţială, generând în consecinţă formarea unui sistem bine organizat de quasi-avocatură, plasat în afara oricărui control din partea autorităţilor statului. Acest sistem acoperă la ora actuală majoritatea absolută a cauzelor civile. În aceste cauze asistenţa juridică este oferită în baza procurilor de reprezentare de către persoane, care nu au calitatea de avocat, despre calificarea şi gradul de responsabilitate a cărora nu se cunoaşte nimic. Oricum, aceste persoane sunt remunerate pentru serviciile care le acordă, în lipsa vreunei înregistrări sau licenţieri pentru asemenea gen de activitate. Această stare de lucruri a generat apariţia unor circuite financiare impunătoare plasate în afara evidenţelor fiscale, indirect favorizând lipsa de transparenţă şi corupţia în instanţele judecătoreşti.
    Prezentul proiect de Lege nu urmăreşte scopul de a lichida sau de a diminua utilizarea instituţiei reprezentării, ci de a determina utilizarea acesteia conform raţiunii date de legiuitor, descurajând în asemenea mod practica de acordare a asistenţei juridice în cauzele civile de către persoane, activitatea cărora nu este guvernată de standarde deontologice şi profesionale necesare pentru asemenea activităţi.
    Potrivit legii Nr.1260-XV din 19 iulie 2002, avocatura este o instituţie menită să asigure pe bază profesională, acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice, în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, precum şi al asigurării accesului la înfăptuirea justiţiei.
    Dacă în materie penală legislaţia şi funcţionarea în practică a procesului de acordare asistenţei juridice întruneşte condiţiile cerute de lege şi standardelor europene, în materie civilă s-a instaurat o confuzie datorită reglementării inadecvate a instituţiei reprezentării. În majoritatea cazurilor civile, instituţia reprezentării este folosită de facto pentru desfăşurarea unor activităţi tipice de avocatură de către persoane care nu deţin autorizaţia necesară. Obţinerea dreptului de a acorda asistenţă juridică în procedurile judiciare, este condiţionată de o serie de condiţii, cum ar fi: licenţierea în drept, petrecerea stagiului profesional, susţinerea examenului de calificare pentru admiterea în profesie de avocat.
    Spre deosebire de avocaţi, persoanele care participă în calitate de reprezentanţi în instanţele de judecată nu sunt obligaţi să întrunească careva condiţii, cu excepţia capacităţii de exerciţiu. Codul de Procedură Civilă nu instituie nici o exigenţă pentru reprezentant din punct de vedere a calificării profesionale, nu este necesar nici măcar ca reprezentantul în cauzele civile să aibă studii superioare, nici juridice. Această stare de fapt afectează grav calitatea actului de justiţie, or este apriori imposibil ca o persoană necalificată să poată acorda o asistenţă calitativă în materie civilă.
    În acelaşi context, Rec (2000)21, sugerează statelor de a întreprinde toate măsurile necesare pentru a se garanta că instruirea juridica şi un înalt nivel al moralităţii să fie precondiţie pentru accesul la profesia de avocat şi pentru a se asigura instruirea continuă a avocaţilor. Deşi în fapt reprezentanţii în cauzele civile exercită atribuţii specifice avocatului, activitatea lor nu este guvernată de careva cerinţe etice sau profesionale. În consecinţă, este subminată obligaţia pozitivă a statului de a asigura calitatea în procesul de acordare a asistenţei juridice în procedurile judiciare.
    Pentru o justiţie funcţională este necesar ca procesul de acordare a asistenţei juridice în cauzele civile să fie guvernat de o serie de standarde etice şi deontologice. În acest sens, Legea cu privire la avocatură instituie o serie de mecanisme de control menite să asigure anumite standarde de etică profesională după cum urmează:
    – existenţa Comisiei pentru etică şi disciplină care examinează plângerile privind acţiunile avocaţilor şi cazurile de încălcare de către avocaţi a disciplinei şi a normelor de etică profesională;
    – Comisia pentru etică şi disciplină are dreptul de a intenta proceduri disciplinare în privinţa avocaţilor şi de a adopta hotărâri corespunzătoare în această procedură;
    – În baza deciziei Comisiei pentru etică şi disciplină pot fi aplicate sancţiuni avocaţilor, inclusiv şi retragerea Licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat;
    Toate aceste garanţii nu se extind asupra reprezentanţilor în procesul civil care de facto exercită atribuţii de avocat. La ora actuală nu există nici o posibilitate legală de a impune respectarea normelor etice, deontologice şi disciplinare pentru persoane care nu deţin calitatea de avocat. Deoarece activitatea acestor persoane (care practică în fapt avocatura), nu este plasată în cadrul legal, este imposibil de a le sancţiona sau de a le impune să respecte anumite norme de conduită.
    Potrivit legislaţiei fiscale şi legii cu privire la avocatură, avocaţii au obligaţia de a achita următoarele impozite şi taxe: fondul social; asigurări medicale; impozit pe venit; cotizaţia de membru al organului profesional al avocaţilor.
    Spre deosebire de avocaţi, persoanele care participă în procedurile civile în baza procurii, deşi prestează exact aceleaşi servicii, nu achita impozite, iar veniturile lor nu figurează în nici o evidenţă fiscală sau contabilă.
    Potrivit estimărilor Baroului Avocaţilor, în majoritatea cauzelor civile, asistenţa juridică este oferită în baza procurii de reprezentare, de către persoane care de regulă nu deţin calitatea de avocat.
    Această situaţie, pe de o parte submină veniturile la bugetul de stat, pe de altă parte, submină buna funcţionare a instituţiei avocaturii.
    Justiţiabilii în mod normal nu fac distincţia avocat sau reprezentant în bază de procură, deoarece aceştia sunt admişi în procesul civil şi exercită aceleaşi funcţii de acordare a asistenţei juridice. Cu toate aceste, plângerile privind calitatea şi iresponsabilitatea reprezentanţilor sunt depuse la autorităţile care ţin de avocatură.
    Lipsa unui cadru legislativ clar menţine această confuzie şi respectiv nu protejează justiţiabilii de situaţii în care le sunt oferite servicii de calitate proastă, fără a avea un remediu legal împotriva reprezentanţilor respectivi.
    Prezentele modificări au scopul de a asigura accesul la justiţie, garantând calitatea serviciilor juridice prestate de avocaţi. În raport direct se propune completarea Legii cu privire la avocatură cu art. 71 întru obligarea organului suprem de autoadministrare ale avocaţilor să aprobe bunele practici profesionale şi mecanismul de asigurare a calităţii serviciilor de asistenţă juridică acordate de avocaţi.
    Aceste modificări nu exclud completamente împuternicirea reprezentanţilor, însă ele încurajează implicarea avocaţilor, întrucât aceştia sunt unicii ce pot acorda asistenţă juridică, alături de jurisconsulţii angajaţi ai persoanelor juridice.
    Prin urmare, adoptarea modificărilor propuse va introduce transparenţă, claritate şi responsabilitate în procesul de reprezentare în cauzele civile pentru a întruni standardele europene pentru un proces echitabil.

  4. Dumitru Says:

    iar pentru unii procurori avocatura devine un refugiu dupa o cariera ratata- aceste argumente ale Dvs. Iar referitor la „cariera ratata”- acesta este calificativul Dvs. pentru un serviciu in slujba statului cu 3400 lei lunar, cu care esti nevoit sa tii piept tuturor factorilor de risc profesionali.

  5. romanmihaes Says:

    D-le Dumitru avocatura nu trebuie sa devina un loc de refugiu a fostilor procurori, judecatori, politisti etc. Licenta de avocat nu trebuie sa devina o gramota, certificat de mentiune pentru anii munciti la stat, ci trebuie meritata pentru cunostinte teoretice si practice cit si tinuta morala, pentru ca avocatul este persoana care lupta pentru drepturile omului.De ce va temeti de examen de calificare daca va considerati un domn bine pregatit?

  6. Dumitru Says:

    nu la examen de calificare m/am referit, d/le avocat, ci la maniera in care ati enuntat ca „avocatura ar fi un refugiu dupa o cariera ratata de procuror”…sistemul din care faceti parte si d-stra nu este cel mai perfect, dar nu este aceasta cauza care ademeneste profesionistii din alte institutii sa se implice in avocatura, ci faptul ca „bussinesul” de avocat, pentru ca asa este in prezent in Moldova aceasta profesie, acorda oportunitati si cai de cistig neintilnite la un functionr de stat (exclud aici oricum avocatii din oficiu, care tot de stat s/ar numi)… Din acest motiv, dle avocat numiti „cariera ratata”, activitatea unui specialist in slujba statului cu un venit net mai mic ca al D/stra??? Nu e bine… nu e deloc bine sa facem astfel de aprecieri.

  7. romanmihaes Says:

    De unde atita invidie si chiar ura impotriva avocatilor care sunt liber-profesionisti? Avocatii nu primesc bani din bugetul de stat, nici sedii , nimic. In schimb Guvernul de orice culoarte nu scapa nicio ocazie sa intevina in legea avocaturii cu restrictii de tot felul.

  8. romanmihaes Says:

    va rog sa-mi trimiteti inrebarea la rmihaes@yahoo.com unde veti primi un raspuns privat . informatii si consultatii acordam doar in regim privat tinind cont de specificul profesiei, cu respectarea secretului profesional si personal.

  9. Teodor Says:

    Este impresionant faptul că dnii judecători, dnii procurori, ş.a. exponenţi a guvernului (guvernării) asigură în tot respectă preeminenţa dreptului.
    Şi cu dnii avocaţi foarte intensiv scriu „multe şi bune” cu „furca pe apă” – în binele saracului justiţiabil. Şi nici cum nu-i permit saracului justiţiabil, ca un om şi justiţiabil să-i fie garantat dreptul său la aparare prin mijloace legitime. Şi adică nu există carevai concurenţă neloială …
    Şi este straniu, că dnii avocaţi uită, că numai instanţa judecătorească înfăptuieşte justiţia. Iar dnii avocaţi (inclusiv dl A. Tanase ş.a.) încearcă cu ignoranţă (neştiinţă ?!) să tragă mantia justiţiei pe umeri săi, şi numai „în intersul” bietului justiţiabil ?!
    De fapt, „de unii dni” aici se încearcă a exclude posibilitatea a justiţiabilului de a alege, de a avea dreptul de a reacţiona cu ăncredere şi la alegere proprie în cauza sa.

  10. vipas Says:

    Dl. Mihaes, daca tot doriti binele bugetului tarii, ati accepta ca jurisconsultii sa se inregistreze ca antreprenori (I.I., S.R.L., S.A. s.m.d.), sa incheie contracte de asistenta juridica cu clientii, sa achite impozitele necesare?
    Cat priveste calitatea prestatiei juristilor reprezentanti, haideti sa o lasam mai moale. Aceasta persoana, ca si avocatul se autoperfectioneaza permanent pentru ca interesul este unic – de a castiga o reputatie de bun specialist.
    Sistemul avocaturii este la fel de corupt ca si alte structuri ale societatii. Este o tendinta generala in stat de a supraveghea si reglementa activitatile prin licentierea lor, tocmai pentru a controla si directiona veniturile din activitatea de asistenta juridica. De aici vine si respingerea de catre juristii reprezentanti a sistemului avocaturii. Adevaratii liber profesionisti sunt jurisconsultii dar nu avocatii.

  11. ionel Says:

    avocatii trebuie sa fie toti licentiati, nici un fel de reprezentanti prin procura care nu raspund in nici un fel

  12. romanmihaes Says:

    Nu sunt de acord ca jurisconsultii sa se inregistreze ca antreprenori, pentru ca activitatea de avocat nu este una comerciala de biznes. De asta si accentuez ca avocatura trebuie privita ca o institutie a societatii civile. Consumatorii din Moldova au nevoie de avocati profesionisti care sa le apere interesele, cu un sistem unic de intrare in profesie si standarte de apreciere a serviciilor juridice.

  13. anti_prostin Says:

    hey you, avocat prosper, antialcoolist convins si adeptul interzicerii jocurilor de noroc- voi, 50%, sunteti un fel de moneygram sau western union, care duc(e) parale de la client la factori de decizie(luand ce i drept, bacsisu mai mare decat companiile mentionate),48%-niste sarlatani, gen mmm sau intercapital, care dobitociti clientu dar nu duceti money nicaeri, si numai 2% sunt avocati adevarati (Hanganu, inca poate 5-6)
    you are in 98%, ntelegi?

  14. romanmihaes Says:

    imi pare rau ca vezi avocatii doar prin prisma negativa. De ce nu te intereseaza functionarii de stat care fura din bugetul public? de ce atita atentie la o profesiune liberala care nu ia nimic de la stat?

  15. Teodor Says:

    Statul este un artificiu – ficţie. Pe cînd omul, sau cum îl mai numim – justiţiabil, şi dlui este realitate palpabilă. Şi acest om/justiţiabil necesită a fi protejat real de la tot felul de arbitrariu,- în primul rînd şi respectiv de abuzul statului.
    Şi omul/justiţiabilul este în stare să facă aprecierile proprii, chiar dacă aceste aprecieri tare nu le plac dlor avocaţi [fie dlor în mantie de procurori(!), de judecători, (!), şi chiar în mantie de avocat].
    Şi hai să fim „serioşi”, fiind-că marea majoritate de prostii se fac cu o faţă serioasă.
    Iar omul este nevoit a fi pe poziţie de justiîabil în realitate, azi, şi
    necesitînd a fi protejat de tot felul de funcţionari corupţi, cum ei sînt în mare parte în Republica Moldova (clasamentul mondial statusul de stat înalt corupt este notoriu, … cum şi noi acesta bine cunoaştem).
    Sau cum a spus dl Victor Stepanovici CERNOMÎRDIN – „am dorit
    cu cît mai bine, însă s-a primit ca tot deauna” [хотели как лучше, а получилось как всегда]

  16. Curtys Says:

    Dle Mihaes, ce parere aveti fata juristii angajati in societatile comerciale? Ce se va intimpla cu ei? Raspunsul e simplu, vor fi demisi, iar pentru intocmirea unui contract sau unei petitii persoana juridica va fi nevoita sa apeleze la un birou de avocati. Respectiv, se va incheia un contract de asistenta juridica si va fi scursa de bani. Stiti bine ca un avocat cu experienta nicodata nu va spune NU eventualului client, ci va incerca sa obtina remunerarea respectiva, chiar stiind de la inceput rezultatul final, care poate fi unul negativ. Personal ma confrunt cu astfel de chestii zi de zi, cind o anumita cerinta din partea conducerii nu poate fi infaptuita legal, iar ei apeleaza la un birou de avocati care ii scurge de bani, de multi bani, iar in final motiveaza insuccesul cu faptul ca judecatorii sint prosti sau au primit bani. Cred ca este foarte necesar de modificat legea si sub acest aspect… Raspunderea avocatilor pentru incheierea contractelor de asistenta juridica care au ca subiect litigii ce evident nu pot fi solutionate in favoarea clientului. Imi dau seama ca in practica va fi foarte greu de aplicat, mai mult din motivul legislatiei complexe a statului nostru. Cred ca ati inteles la ce ma refer, avocatul nici pe departe nu este cel mai bun prieten al clientului, care la nevoie ar trebui sa se cunoasca, vorba aia. Cu toate ca il respect pe dnul Tanase si colegii sai, insa tind sa cred ca, cu toate ca intr-un stat normal aceste modificari ar fi binevenite, in cazul de fata este o facatura prietenilor sai avocati care de multe ori ramin fara clienti din cauza reprezentantilor prin procura. Ma intreb si mi-i groaza sa-mi imaginez ce se va intimpla la sustinerea examenelor pentru obtinerea licentei de avocat, din momentul intrarii in vigoare a acestor modificari… stiti bine la ce ma refer, si cit de calificata va fi asistenta juridica acordata de proaspetii avocati a caror parinti se aflata la munca in Italia sau care fac parte din fosta guvernare.

  17. veaceslav Says:

    După ce am citit referinţa d-lui Roman la opinia mea asupra modificărilor ..am ajuns la concluizie, că mai avem mult de lucrat….!
    D-le Mihaeşi ! Aţi repetat mai multe lucruri, probabil din emoţii. Ne-am expus poziţia şi mă repet (cu durere), pe motiv că nu am fost interpretat corect. Da reprezentanţii nu activează în cîmpul legal, da ei nu au comisia de etică, da ei în mare parte nu achită impozite, etc.. Dar, pentru în mama dra …i, mai există Parlamentul, Guvernul ? Poftim, instituiţi cadrul legal.
    Drept exemplu. După depunerea acţiunii, instanţa de judecată învită pîrîtul şi e acordă timpul necesar în vederea încheierii unuia contract de asistenţa juridică cu un reprezentant al pîrîtului. Acest reprezentant în decurs de pînă la prima şedinţă, va încheia contractul de asistenţa juridică şi ca exemplu îl va înregistra la IFS, după adresa instanţei de judecată unde este examinată cauza. Numai în acest caz, instanţa de judecată va permite participarea reprezentantului la şedinţă, iar Inspectoratul fiscal (statul) va urmări legalitatea achitării impozitelor. Apropo, d-le Mihaeş, dar ce Dvs., nu cunoaşteţi cauze cînd avocaţii indică în mandat o sumă, iar în realitate sunt remuneraţi cu sume mai mari ? La mine deseori se adresează cetăţenii cu asemenea plângeri asupra acţiunilolr unora avocaţi , printre care rudele cele mai apropiate sunt judecători…. ! Cine oare va crede că atît Mihalachioae cît şi Tănase au declarat corect dar şi integral sumele primite în urma acordării asistenţei juridice d-lui Pasat V.?
    Sau poate că pentru a exclude corupţia, urmează să eliminăm reprezentanţii…pentru că avocaţii nu contribuie la elementele de corupţie. După cum v-am relatat, tot acord servicii juridice, practic mă cunosc cu majoritatea avocaţilor, însă nivelul multora de pregătire profesională este redus. Da. d-le Mihaeş şi pentru Tănase. Nu faceţi tot timpul trimiterea la tratatele internaţionale, nu există în ele obligativitatea statului de a efectua asemenea modificări. De ce în cadrul campaniei electorale PLDM nu a declarat direct – vom lipsi o bună parte din jurişti (citiţi -alegători) de dreptul lor la activitatea profesională. Unde sunt promisiunile ce ţin de crearea noilor locuri de muncă ?
    Referitor la corupţia în sistemul judecătoresc.
    D-le Mihaeş ! Zilnic în mediu am de la 3 la 5 procese. Corupţia este generată de statul Republica Moldova. Un judecător de instrucţie din cadrul unei judecătorii ne-a arătat ci salariu a primit pentru luna octombrie 2009. Acest salariu este de 3527 lei !!! Vă atrag atenţia D-le Mihaeş – JUDECĂTOR cu un salariu de 3500 lei . Urmăriţi în ce săli sunt examinate cauzele civile dar şi penale. Urmăriţi că instanţiile de judecată nu dispun de lucruri elementare – pixuri, hîrtie , mese, scauni, calculatoare şi imprimante, etc.. Un sudor la societatea „REconscivil” are un salariu de 9 000 lei.
    Sunt mai multe probleme în sistemul respectiv, iar reformele urma să fie pornite de la „cap”, şi nu de la picioare. Iar eu personal nu voi fi de acord să fac parte din uniunea avocaţilor, pînă cînd în această uniune nu v-a exista oridinea.

  18. antiprostin Says:

    Slavik da cu ce scop ti a aratat judele cela fisa cu salariu? de ce s a zbatut el pentru a ajunge la post? ce nu stia ce salar va avea?
    si inca o intrebare Slavunea-ce pomenesti de Muruianu da nu amintesti de Auras Kolenko-ili vi sniuhalisi na vzaimnih interesah-daca Muruianu e mai corupt decat kolenko, apai ….

  19. Avocat_Liber Says:

    Recent am obținut și eu Licența de Avocat, a fost o experiență plăcută. Vreau să îi intreb pe cei care activau prin procură :
    – Dacă într-adevăr dispuneți de studii și cunoștințe în jurisprudență de ce vă este frică să susțineți examenul pentru admiterea în profesia de avocat???
    Apropo, membrii Comisiei de examinare sunt niște oameni competenți și profesioniști adevărați.
    Este plauzibil faptul că actuala guvernare a introdus acest amendament, prin care le-a interzis celor fără LICENȚĂ de AVOCAT să presteze servicii juridice. Era regretabil faptul că anumiți SUBIECȚI, care nici măcar nu posedă studii juridice, aici pot să remarc vreo trei indivizi de la Bălți, transformau procesul de justiție in circ.(Întrebați Judecătorii de la Bălți)

  20. Victor Says:

    Am fost si sunt reprezentant in diferite procese ca reprezentant al intreprinzatorilor asociatiei patronale. In situatia incercarii „unora de la putere” de a acapara businesul – e mortal pentru avocati, care in orice moment pot fi presati de putere. Perioada comunista a demonstrat faptul, ca avocatul, cand a ajuns sa fie putin educat de MAI, a propus si a convins clientul de a nu mai ataca decizia in instanta urmatoare, pentru a nu avea probleme, mentionand „ne opunem sistemului, care ne va calca”. In situatia asociatiei, cand toti sunt interesati – aceleasi probleme si mai complicata, prin implicarea si a presedintelui tarii s-a rezultat cu pastrarea businesului, in prezent, fiind pornita si cauza penala. Dosarul fiind inregistrat la CEDO in 2008. Se intelege interesul avocatilor de a avea cat mai multi clienti, dar nu toti dispun de asa surse si nu toti doresc de a avea avocat dupa o practica negativa de conlucrare cu ei. Legislatia trebuie sa permita alegerea libera a clientului, desigur, introducind obligatiuni corespunzatoare a reprezentantului.

  21. iudinlex Says:

    1. Chestia cu asigurarea de raspundere civila cred ca e o prostie.
    A facut oare MJ un studiu referitor la necesitatea acesteia? Citi avocati „au dat faliment” din cauza ca nu si-au putut onora obligatiunile fata de clientii suparati? Care sunt cheltuielile pentru un avocat? Alergam inaintea trenului, vrem sa ne facem imagine, rezultate pentru raporat, asta e …
    2. MJ mai bine ar crea reguli clare si precise referitoare la impozitare. Notarii, de exemplu, si-au facut un mic compartiment in acest sens in Codul fiscal dar noi inca suntem in ceata. Am scris citeva scrisori la Min Fin si i-am intrebat ce se admite de trecut la cheltuieli, care este cota impozitului avocatului ce actioneaza in cadrul biroului asociat, dar asa si nu am primit nici un raspuns precis. Este notorie brambureala de citiva ani in urma cu impozitul retiniut „din angajat şi din angajat” – adica avocatul isi platea singur salariu si in opinia fiscului trebuia sa plateasca si ca „angajator si ca angajat”. Dl Tanase ca fost avocat ar fi trebuit sa rezolve problemele reale ale avocaturii nu sa lupte cu „reprezentantii prin procura”.

  22. Stiu cine sunteti.... Says:

    Dle AVOCAT, mai putin jurist, de o potriva cu cei care au initiat toata afacerea asta…. daca sunteti profesionist … cum explicati OVATIILE Dvs. pentru introducerea alin. 1/1 la art. 7, conform caruia vor fi „torturati” şi „prigoniti” bietii juristi, in cazurile cind ei vor vor fi reprezentanti: art.7 din LEgea ACULTURII lit. c)reprezinta interesele lor in instantele de judecata, (cu modificarile propuse ) si e) participă la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente responsabile şi al martorilor, daca in procesele penale reprezentantii nu reprezinta banuitul sau inculpatul, iar concomitent cu modificarile ce Va plac asa de tare se modifica si art. 75 CPC care exclude posibilitatea de a fi reprezntant intr-un proces a oricarei persoane decit avocatul, cind capata calitatea de reprezntant daca nu e admis in proces, vai si amar de capul vostru…

  23. vali Says:

    De ce eu nu pot sa ma apar pe mine intr-un proces civil fiind jurist sau sotia mea?De ce trebuie sa platesc un avocat care de cele mai multe ori ea bani dar treaba nu face?Parerea mea este ca stagiarul trebuie sa aiba dreptul sa activeze in alte functii in timpul stagiului.

  24. Andrei Says:

    Am avut nefericita ocazie de a fi parte a unor procese de judecată. Din 5 avocaţi cu care am colaborat 3 mi-au zis în faţă că dacă voi plăti cui trebuie, prin intermediul „ajutorului” lor, atunci cauza mea va fi rezolvată. Pe al 4-lea avocat l-am abandonat din cauza că avea o „manieră” aparte de a-şi dezvolta „cererea” faţă de „serviciile” sale. Pălăvrăgea verzi şi uscate. De aia cred că a face ordine în rândul avocaţilor este o datorie a statului, deoarece în caz contrar, se pierd prea multe resurse nejustificate din partea părţilor cazurilor de judecată şi, nu în ultimul timp, prea mult timp. Mai devreme ori mai târziu, într-un fel sau altul, avocaţii trebuie responsabilizaţi. Desigur cazurile pierdute de R.M. la CEDO sunt o problemă imensă, dar, o problemă mare e şi din partea celor avocaţi care au activat ca şi „intermediari” între judecătorii corupţi şi cei care au „câştigat cauzele” în instanţele moldovene.

  25. romanmihaes Says:

    Din informatiil care le detin, proiectul MJ privind modificarea legii avocaturii a trezit dezbateri si opinii diferite intre deputatii din AIE, dar si comunistii au multe obiectii. Deoarece am fost unul dintre putinii avocati care sau expus public, cu propuneri proprii privind modificarea legii solicit Comisiei Juridice a Parlamentului sa fiu invitat atunci cind se va discuta proiectul legii in Comisie.

  26. adrian Says:

    Dn.Mihaes va raspect mult, nu o data am fost la examenul de calificare si sper ca voi mai veni pina voi obtine licenta de avocat deoarece am o stima mare pentru aceasta profesie care este intr-e ciocan si nicovala,intre clientul care de multe ori vine la avocat dupa ce la golit sistemul ,si pe de alta parte acelas sistem care se intareste la un pahar de vorba pe la festivitatile cutumiare ale saracilor bugetari care cu ajutorul legitimatiei si a epoletilor unde stelele apar mai repede ca in noptile senine calduroase pe timp de pace ale verii,aflinduse in spatele unei baricade mai tare ca betonul avind ca ostatici o parte din avocati incearca sa discrediteze aciasta profesie care este atit de necesara cetateanului si statului de drept. Succese dmn.pentu a va fi auzite propunerile de mai sus care sunt dupa parerea mea bune dar statul nu trebue sa neglijeze in cel mai dur mod nici institutia reprezentarii.

  27. Constantin Says:

    D-le Roman, vreau s-a va comunic că vă scriu personal acest mesaj, iar faţă de Dvs. nu am absolut nici o pretenţie şi sper cu toată sinceritatea ca voi fi înţeles corect de Dvs. şi de persoanele care vor citi acest mesaj. Am însă câteva întrebări pentru Dvs. la sfârşitul acestui mesaj, la care din câte vă cunosc nu cred că veţi ezita să răspundeţi şi sper mult că anume aşa va fi.
    Eu Gaber Constantin, în aprilie – mai 2009, am fost admis la examenul de calificare pentru admiterea în profesia de avocat.
    La prima etapă a examenului (testare) am comis o singură greşeală, din cele 25 permise pentru a putea fi admis la etapa a doua (proba scrisă). Fireşte, am susţinut şi etapa a doua fiind admis la etapa a treia, (proba verbală). La această probă, am răspuns la toate întrebările extrase de mine după care membrii comisiei nu au mai avut faţă de mine întrebări.
    În consecinţă, deşi membrii comisiei de licenţiere nu au mai avut faţă de mine întrebări suplimentare, iar la cele extrase de mine fiindu-le dat răspunsul corect, am fost apreciat cu doar 47,22 puncte din 48 necesare pentru putea fi admis în profesia de avocat.
    Astfel, cunoscând ce răspunsuri am oferit, moral, mi-am permis în termen să depun de trei zile, la data de 01.06.2009, o contestaţie referitoare, la neadmiterea mea în profesia de avocat.
    Reieşind din specificul profesiei de avocat, deoarece nu am primit nici un răspuns argumentat la contestaţia depusă de mine, nu am putut fi şi nici da dovadă de laşitate, sau frică de a contesta în instanţa de judecată acest fapt, în termen de 30 de zile am depus o cerere de chemare în judecată pe motivele respective.
    Paralel, am început în mod repetat pregătirea de examenul din toamnă pentru admiterea în profesia de avocat, mizând pe principiul „repetarea este mama cunoştinţelor”.
    când s-a dispus primirea actelor pentru admiterea la examenul de calificare pentru admiterea în profesia de avocat, am mers şi am depus din nou taxa de 500 lei şi restul actelor necesare pentru a fi admis repetat la acest examen.
    La data de 19.11.2009 în mod repetat am mers la proba I (testarea), probă pe care am susţinut-o repetat cu 4 greşeli din 25 permise (informaţie acordată de secretara comisiei prin intermediul telefonului, în timp ce de fapt minim trei candidaţi au comis câte 30, 32, 33 greşeli din 25 permise şi au fost admişi la proba a doua, pe motiv că câteva greşeli s-au comis la numărătoare, iar câteva au sens dublu şi toţi aceşti candidaţi au fost până la urmă admişi în profesia de avocat, necătând la faptul că însuşi dl. Băieşu Sergiu a atenţionat asupra faptului că în cazul în care apar asemenea situaţii, trebuie să le indicăm aşa cum sunt publicate pe site-ul http://www.avocatul.md).
    La data de 26.11.2009, am susţinut cu succes pentru a doua oară proba scrisă, fiind admis la a treia etapă ultima, proba orală care a avut loc la 10.12.2009.
    În cadrul acesteia, la fel am răspuns la toate trei întrebări: – la prima din dreptul penal, am răspuns cu definiţia exactă dată de codul penal. după ce am ajuns la descrierea laturii obiective a infracţiunii unde am fost întrerupt de dl. Ulianovschi, spunându-mi să trec la următoarea întrebare.
    Răspunzând la a doua întrebare, „rezerva succesorală”, la fiecare gând început să-l răspund, eu eram întrerupt de dl. Băieşu Sergiu. După aceasta au început în semn de solidaritate şi alţi membri ai comisiei să procedeze la fel. Culmea este că contrar art. 1505 C.C.R.M: care prevede expres că dreptul la rezerva succesorală îl au doar moştenitorii de categoria I inapti de muncă, răspuns oferit şi de mine, dl. Băieşu împreună cu alţi membrii ai comisiei au încercat insistent să mă convingă că MAI SUNT ŞI ALTE CATEGORII DE SUCCESORI CARE AU DREPTUL LA REZERVA SUCCESORALĂ, ezitând însă să-i numească. Totodată în timp ce Regulamentul cu privire la modul de susţinere a examenului în cauză adoptat de Congresul Baroului Avocaţilor din Moldova la 23.03.2007, prevede la p.43 că candidatul va răspunde la cele trei subiecte determinate prin extragere, eu am fost întrebat şi nevoit să răspund şi la întrebări distincte de cele extrase de mine, ca exemplu: „Ce este legatul?” ş.a. la care evident, am oferit răspunsuri corecte.
    La a treia întrebare, am oferit un răspuns exact ca în legea Nr.1024-XIV din 02.06.2000 cu privire la cetăţenie, iar dl. Băieşu împreună cu alţi membrii ai comisiei care dădeau dovadă de solidaritate, mi-au acordat întrebări suplimentare chiar şi din procedura civilă, care de fapt face obiectul probei scrise de la etapa a doua a examenului. Ca de exemplu, am fost întrebat: „Cum se întocmeşte o cerere de chemare în judecată, care sunt părţile?, etc.”. Pentru pregătirea acestei probe însă se acordă o oră precum şi posibilitatea de a consulta codurile, legislaţia, la proba scrisă de la etapa a doua. Eu însă de două ori am susţinut proba scrisă, iar în cadrul acestora de două ori am întocmit cerere de apel atât pe cauză civilă cât şi pe cauză penală. Aceste cereri conform procedurii au fost examinate de către aceiaşi membrii ai comisiei de licenţiere în mod secret, adică fără a se cunoaşte candidatul care a întocmit-o, după care de două ori am fost admis la ultima probă. Cu toate acestea, totuşi dl. Băieşu împreună cu alţi membrii ai comisiei solidari cu el, au acordat întrebări pentru a verifica dacă ştiu eu sau nu a întocmi o cerere de chemare în judecată.
    După ce am răspuns la multiplele întrebări oferite de membrii comisiei, întrebări care de fapt erau în afara subiectelor determinate prin extragere ce trebuia să le răspund, am înţeles de ce am fost întrerupt şi bombardat cu astfel de întrebări. Dl. Băieşu mi-a acordat o ultimă întrebare: CU CE S-A TERMINAT JUDECATA? Aducându-le la cunoştinţă atât celorlalţi membri ai comisiei despre faptul că eu mi-am permis să contestez în instanţa de judecată faptul că nu am fost admis în profesia de avocat în sesiunea de primăvară 2009, cât şi celorlalţi candidaţi aflaţi în auditoriu, probabil pentru a lua aminte ce pot să păţească cei care contestă în instanţa de judecată hotărârile Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat.
    Astfel, la data de 11.12.2009, am deschis site-ul http://www.avocatul.md unde am văzut hotărârea nr.18 a comisiei de licenţiere a profesiei de avocat care menţiona că nu am fost admis în profesia de avocat din cauza nesusţinerii etapei a treia (proba verbală) a examenului, fiind punctat doar cu 46,62 puncte. Rezulta că anume la etapa a treia (proba verbală), care de fapt este apreciată în mod subiectiv de către membrii comisiei, pentru a doua oară consecutiv nu sunt admis în profesia de avocat.
    Este curios faptul că proba I (testarea) o susţin de două ori, odată cu o singură greşeală, iar a doua oară cu patru greşeli (informaţie comunicată de secretara comisiei), proba scrisă (etapa a II) la fel fiind în mod obiectiv verificate lucrările fără a se cunoaşte cărui candidat aparţine lucrarea o susţin la fel cu succes de două ori, şi numai când ajung în final la etapa a treia (proba verbală), de două ori consecutiv în viziunea comisiei care admite candidaţii cu 30, 32, 33 de greşeli la prima etapă (testarea), eu nu reuşesc să o susţin
    În acest context, reieşind din cele menţionate mai sus, apar fireşte câteva întrebări:
    1. Care mai sunt acei succesori ce au dreptul la rezerva succesorală în afară de cei de gradul I de rudenie inapţi de muncă, prevăzuţi expres de art. 1505 CC R.M. dacă o Comisie de Licenţiere a profesiei de avocat invocă existenţa acestora?
    2. Nu cumva prin acţiunile descrise mai sus avute loc în cadrul etapei a treia a examenului de calificare în profesia de avocat, a avut loc o condamnare publică a mea de către comisia de licenţiere a profesiei de avocat pentru faptul că mi-am permis să exercit dreptul la contestare în instanţa de judecată a hotărârii emise de aceasta?
    3. Nu este oare CEDO în acest caz unica rază de speranţă în apărarea dreptului de a fi admis în profesia de avocat în care am fost deja de două ori lezat în cel mai demonstrativ mod? Întreb acest lucru pentru că este cunoscut de toţi, că fenomenul nănăşismului şi a cumătrismului al influenţei unora faţă de alţii, împiedică în majoritatea cazurilor realizarea justiţiei în instanţele naţionale. Şi dacă da, atunci nu tot această ţară va avea de suportat din nou unele poate şi mici prejudicii materiale, dar mari prejudicii de imagine? Nu se va afecta în nici un fel imaginea avocaturii din R.M.
    4. Este oare R. Moldova un stat de Drept, în situaţia când un organ al corpului avocaţilor intimidează întru-un asemenea mod accesul la justiţie?
    5. Funcţionează oare în realitate principiile ce stau la baza avocaturii? Şi anume:
    • „Asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie”;
    • „Asigurarea legalităţii si umanismului”;
    6. Poate fi oare condamnabil faptul exercitării în instanţa de judecată a dreptului la petiţionare prevăzut de Constituţie? Şi anume contestarea în instanţa de judecată a unei hotărâri a Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat. Dacă da atunci în baza cărui act normativ?
    7. Nu se promovează cumva o creştere a corupţiei de nivel superior care să afecteze în consecinţă întreg sistemul judecătoresc.
    8. Are loc oare în realitate lupta împotriva corupţiei şi prin alte mecanisme de cât cel de condamnare prin sentinţă de judecată a unor persoane ce a primit drept mită, sau ca remunerare în cazurile traficului de influenţă câteva sute ori mii de euro?
    9. Va fi oare respectată Constituţia RM, Convenţia europeană a drepturilor omului şi alte reglementări internaţionale prin introducerea în noua lege cu privire la avocatură a interzicerii atacării în instanţa de judecată a rezultatului obţinut de candidat la examenul pentru admiterea în profesia de avocat şi a reducerii numărului de încercări de a susţine examenul de calificare în profesia de avocat doar la trei ori, precum şi instituirea termenului de doi ani pentru efectuarea stagiului? Nu se vor crea cumva premise mai sigure şi mai eficiente pentru dezvoltarea corupţiei în sistemul judecătoresc?
    10. Prin intimidarea candidaţilor la susţinerea examenului de calificare în profesia de avocat de a contesta în instanţa de judecată hotărârile comisiei de licenţiere, nu promovăm cumva avocaţi intermediari, care să afecteze întreg sistemul judecătoresc, deoarece iniţial sunt nevoiţi să dea mită de mii sau de zeci de mii de euro pentru a-şi obţine licenţa de avocat, care la rândul lor văzându-se avocat, sunt nevoiţi să recurgă în cadrul exercitării profesiei, la corupţie şi trafic de influenţă pentru aşi întoarce sumele, serviciile, ofertele, acordate în calitate de mită.
    11. Avocaţii începători, nevoiţi să transmită de la client, spre procurori, judecători, oferte, bani, şi alte servicii în scopul obţinerii unor avantaje de orice ordin inclusiv judiciar, nu v-or afecta sistemul judecătoresc?
    12. Va fi oare asigurată legalitatea şi accesul la justiţie aşa cum ne cer organismele internaţionale, de către noii avocaţi care au sunt şlefuiţi şi-apoi storşi de mecanismele prin trec pentru a obţine o licenţă pentru simpla exercitare a profesiei de avocat?
    13. Ce şanse are un asemenea avocat să fie onest, cinstit, etc. şi să respecte Codul deontologic al avocatului în exercitarea profesiei sale, dacă intră ireversibil în mecanismul corupţiei?
    14. Au oare importanţă pentru dezvoltarea şi integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană fenomenele în cauză? Cum pot fi oare soluţionată lichidarea acestor fenomene?
    15. Nu este oare de datoria noastră să contribuim cu toată raţiunea şi energia noastră umană spre a lupta în scopul promovării unor avocaţi oneşti, cinstiţi aşa cu o cere şi Codul Deontologic al avocatului şi cum mai sunt cu adevărat unii avocaţi demni de tot respectul?
    16. Spuneţi-mi vă rog, cum ar trebui să procedez în situaţia dată, dacă eu nu ştiu cum se dă mită, nu doresc să ştiu asta, şi nici nu doresc să intru în mecanismul ireversibil al corupţiei, pentru că inteleg perfect ca dacă merg a treia oară la examen, sunt sigur că comisia de-acum nici la a treia etapă n-o să mă admită ?
    Înţeleg foarte bine că Republica noastră este mică şi unde nu te duci involuntar dai peste rude de toate gradele, peste prieteni colegi sau cunoscuţi, dar Sper cu bună-credinţă că regimul totalitar comunist a luat sfârşit, că trăim şi ne aflăm într-o ţară democrată, pentru care depunem toate eforturile ca să devină democratică şi respectiv sper că nu voi fi condamnat din nou pentru acest mesaj cu aceste întrebări.

    CU MULTĂ STIMĂ ŞI RESPECT,
    VĂ MULŢUMESC ANTICIPAT

  28. Mihaela Says:

    In cazul Societatilor civile profesionale de avocati , acestia inregistreaza declaratia 010 la infiintare si depun lunar sau trimestrial impozitele aferente retinerii la sursa pentru salariatii societatii?

  29. Cetatean Simplu Says:

    Din experienta mea, as zice ca nu – avocatura nu este o institutie a societatii civile, ci un mijloc de facut bani. Doresc sa scriu despre un avocat anume – KOZMA NORBERT STEFAN – in idea de ai avertiza pe alti cetateni care ajung in contact cu dansul. Acest individ nu urmareste decat sa incaseze bani, vorbeste frumos, mult – dar nimic concret – se comporta frumos, dar scopul sau este de a va face sa-i bagati cati mai multi bani in buzunar. Fiind prima experienta cu un avocat, nu mi-am dat seama de marsavie. I-am dat o gramada de bani, pentru care nu mi-a eliberat nici o chitanta, evident nu a pomenit de nici un contract, iar cand a fost momentul sa faca ceva, mi-a tras teapa. Atentie la genul acesta de avocati!

  30. Blog Okidochi.com Says:

    Programul de protectie a martorilor…

    I found your entry interesting thus I’ve added a Trackback to it on my weblog :)…

  31. Sharon Says:

    I leave a comment each time I appreciate a post on a website or I have something to valuable to contribute to the conversation.
    Usually it’s a result of the fire displayed in the post I read. And on this article Din nou despre avocati. Este avocatura o institutie a societatii civile? | Roman Mihăeş. I was actually excited enough to drop a comment 😉 I do have a couple of questions for you if it’s allright.
    Is it simply me or does it seem like some of the remarks appear as if they are coming from brain dead individuals?
    😛 And, if you are writing at other online social sites, I would like to keep up with you.
    Would you list the complete urls of all your public sites like your linkedin profile,
    Facebook page or twitter feed?

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: