Voronin versus Turcan. Marian Lupu Presedinte?

turcan.voronin In aceste zile am  discutat cu mai multe cunostinte  despre diverse subiecte politice,  inclusiv  daca va fi ales sau nu Lupu Presedinte la 10 noiembrie.  Stim ca in fractiunea comunistilor exista trei opinii, una declarata de Voronin si Tkaciuk ca nu vor vota, pledind pentru alegeri anticipate. Alta exprimata de Stepaniuc ca ar trebui identificat un candidat din afara partidelor si opinia lui Vladimir Turcan ca PCRM trebuie sa participe la votarea Presedintelui. In media a aparut si o stire ca grupul de parlamentari comunisti din jurul lui Vladimir Turcan care ar fi de 10-12 deputati sunt gata sa voteze pentru Lupu. Candidatura lui Lupu este unicala in felul sau, fiind sustinuta atit de Rusia cit si de SUA si UE. In conditiile de azi cind RM este in plina criza economica si politica marii actori prefera un Presedinte neconflictual care sa pastreze  linistea in societate si sa consolideze statalitatea tarii.  Voronin se opune alegerii lui Lupu  intelegind ca daca Lupu va fi ales Presedinte atunci PCRM se va dezintegra si o mare parte din deputati si membri vor migra catre PD. Pe de alta parte Vladimir Turcan este cel care din pozitia de Ministru de Interne a asigurat victoria PCRM in alegerile cruciale din 2001, atunci comunistii au acumulat 50% si in rezultat au condus opt ani tara.  Se spune ca Turcan ar fi dorit sa ocupe una din cele trei functii: Presedinte al tarii, Prim-Ministru sau Presedintele Parlamentului, insa de fiecare data Voronin gasea motive sa-l amine. Voronin s-a temut intotdeuna de concurenta lui Turcan si nu l-a promovat la functiile cheie in stat , mai mult, nu l-a admis sa fie membru al partidului ca sa depinda total de vointa sa.  Pe de asupra si Tkaciuk nu-l agreaza pe Turcan,  intre cei doi exista un fel de rivalitate pentru a-l influenta pe Voronin. Acuma cind Turcan a inteles ca nu va mai fi promovat de catre duetul Voronin/Tkaciuc  la functii inalte, beneficiind si de sustinerea Rusiei pentru Lupu, poate sa -i plateasca lui Voronin politele si sa-si renegocieze pozitia pe tabla de sah a politicii moldovenesti. Se vorbeste  ca in schimbul votarii pentru Lupu, Turcan ar putea fi ales vice-presedinte al Parlamentuluii pe locul ramas pentru fractiunea comunista. Alt scenariu care se vehiculeaza este ca la Moskova Voronin a fost convins sa dea voturi pentru alegerea lui Marian Lupu cu conditia ca dupa Anul Nou PD sa iasa din AIE si sa fie demis Guvernul Filat si Mihai Ghimpu. PD-ul nu-si poate permite sa paraseasca AIE imediat si nemotivat, mai ales dupa ce FMI a deblocat finantarea RM, votul final al Bordului fiind aminat pina in luna ianuarie. Vom vedea citi deputati comunisti vor vota pentru Lupu si cel mai important daca dupa asta vor parasi PCRM sau nu. Daca vor ramine in partid inseamna ca au votat la indemnul lui Voronin. Desi pare fantastic acest scenariu are dreptul la viata. Ziua de 10 noiembrie va fi cruciala pentru fortele politice moldovenesti si pentru guvernare. Se poate intimpla  Curtea Constitutionala la sesizarea comunistilor sa declare neconstitutionale unele prevederi din legea prvind alegerile presedintelui RM care a fost modificata recent  si in acest caz 11 noiembrie sa fie declarat ultimul termen de alegere a Presedintelui. In aceste conditii daca Lupu nu va fi ales Presedinte la 10 noiembrie vom avea alegeri anticipate. Pronosticul meu este ca Lupu totusi va fi ales Presedinte la 10 noiembrie.

Anunțuri

6 Răspunsuri to “Voronin versus Turcan. Marian Lupu Presedinte?”

  1. vasile Says:

    Credca Voronin intelege bine ca va avea de pierdut la alegeri anticipate, si de aceea il pune pe Turcan sa voteze pe Lupu, pentru a nu parea un mincinos in fata alegatorilor comunisti.

  2. Vlad Says:

    Dupa mine, Lupu nu va fi votat de niciun comunist pe 10 noiembrie. Dupa declaratiile lui Turcan de astazi, s-ar putea ca el si cativa comunisti sa-l voteze pe Lupu in al doilea tur, desi inclin sa cred ca vom avea anticipate, care insa nu ar trebui sa ne sperie atat de mult.

  3. Sergiu Scutaru Says:

    Ai perfectă dreptate în privinţa lui Ţurcanu. Punîndu-mă în situaţia lui , aş vota şi l-aş trimite pe vova în nocdaun…

  4. Alex Says:

    Sunt convins ca daca vor fi alegeri anticipate comunistii nu vor pierde de loc. Principalul va fi interesant ca democratii nostri din alianta se vor murdari unii pe altii ne ducind contul ca cica ei sunt acum uniti. Va fi un teatru. Vor ride tarile din jur cu hohote.

  5. Vlad Says:

    pt Alex
    Atata timp cat PCRM e puternic, AIE e obligata sa fie unita si daca cei 4 din AIE vor fi solidari ca si la alegerile din iule, iar guvernul nu va claca rau, Voronin nu are cum sa castige. Cine provoaca alegerile? Oare nu Voronin? Lucrul asta va fi exploatat la maximum de AIE, iar poporul nu vrea alegeri

  6. radu Says:

    Declaraţia de la Praga privind conştiinţa morală europeană şi comunismul
    3 iunie 2008, Praga, Senatul Parlamentului Republicii Cehe
    DECLARAŢIA
    DE LA PRAGA

    Pentru viitorul demn şi democratic al căminului nostru european,

    *
    întrucât societăţile care îşi neglijează trecutul nu au viitor,
    *
    întrucât Europa nu va fi unită atâta vreme cât nu va fi capabilă să-şi reconcilieze istoria, să recunoască nazismul şi comunismul ca moştenire comună şi să conducă o dezbatere sinceră şi amănunţită despre toate crimele totalitarismului din secolul trecut,
    *
    întrucât ideologia comunistă este direct responsabilă de crime împotriva umanităţii,
    *
    întrucât o conştiinţă încărcată de trecutul comunist este o povară grea pentru viitorul Europei şi al copiilor noştri,
    *
    întrucât diferitele moduri de a evalua trecutul comunist pot duce la împărţirea Europei în „Vest” şi „Est”,
    *
    întrucât integrarea europeană a constituit o reacţie directă la războaiele şi violenţele provocate de sistemele totalitare de pe continent,
    *
    întrucât conştiinţa crimelor împotriva umanităţii comise de regimurile comuniste pe întregul continent trebuie să se răsfrângă asupra tuturor minţilor europene în aceeaşi măsură cu crimele regimurilor naziste,
    *
    întrucât există similarităţi substanţiale între nazism şi comunism în ceea ce priveşte caracterul lor abominabil şi crimele lor împotriva umanităţii,
    *
    întrucât crimele comunismului încă trebuie să fie evaluate din punct de vedere legal, moral şi politic, precum şi din punct de vedere istoric,
    *
    întrucât acestor crime li s-au găsit justificări spunându-se că au fost comise în numele teoriei luptei de clasă şi a principiului dictaturii „proletariatului”, folosind teroarea ca metodă de a menţine dictatura,
    *
    întrucât ideologia comunistă a fost folosită ca instrument în mâinile celor care au clădit imperii în Europa şi Asia pentru a-şi atinge scopurile expansioniste,
    *
    întrucât mulţi dintre cei care au comis crime în numele comunismului nu au fost încă aduşi în faţa Justiţiei iar victimele lor nu au fost încă despăgubite,
    *
    întrucât furnizarea de informaţii extinse despre trecutul totalitar comunist care să ducă la o mai bună înţelegere şi abordare a temei este o condiţie necesară pentru o viitoare integrare solidă a tuturor naţiunilor europene,
    *
    întrucât reconcilierea finală a tuturor popoarelor europene nu este posibilă fără eforturi susţinute în vederea stabilirii adevărului şi a recuperării memoriei,
    *
    întrucât trecutul comunist al Europei trebuie analizat în amănunţime atât în mediul academic cât şi în rândurile publicului larg, iar generaţiile viitoare ar trebui să aibă la dispoziţie informaţii despre comunism care să le fie uşor accesibile,
    *
    întrucât în diferite părţi ale globului mai rezistă doar câteva regimuri comuniste, care însă controlează aproape o cincime din populaţia lumii şi, prin accesul la putere, încă comit crime şi impun costuri mari bunăstării popoarelor lor,
    *
    întrucât multe ţări, deşi partidele comuniste nu sunt la putere, nu s-au distanţat de crimele regimurilor comuniste şi nici nu le-au condamnat,
    *
    întrucât Praga este unul din locurile care a avut atât experienţa dominaţiei naziste cât şi a celei comuniste,

    considerând că milioanele de victime ale comunismului şi famiiile lor sunt îndreptăţite să se bucure de dreptate, compasiune, înţelegere şi recunoaştere a suferinţelor lor în acelaşi mod în care victimele nazismului au fost recunoscute moral şi politic,

    noi, participanţii Conferinţei „Conştiinţa Europeană şi Comunismul”, de la Praga,

    *
    având în vedere rezoluţia Parlamentului European la cea de-a 60-a aniversare a finalului celui de Al Doilea Război Mondial în Europa, la 8 mai 1945, aniversare sărbătorită la 12 mai 2005,
    *
    având în vedere Rezoluţia 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006
    *
    având în vedere Rezoluţia din 5 februarie 2004 a Congresului al XVI-lea al EPP, prin care se solicită crearea unui organism format din profesionişti independenţi în vederea colectării şi evaluării informaţiilor privind încălcarea drepturilor omului sub regimurile totalitare comuniste şi îndemnând la crearea unui muzeu memorial al victimelor comunismului,
    *
    având în vedere rezoluţiile privind crimele comunismului adoptate de un număr de parlamente naţionale,
    *
    având în vedere experienţa Comisiei pentru adevăr şi reconciliere din Africa de Sud,
    *
    având în vedere experienţa institutelor de memorie şi comemorare din Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Statele Unite, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, a muzeelor din Lituania, Letonia si Estonia, cât şi a Casei Terorii din Ungaria, şi a muzeelor ocupaţiei din Lituania, Letonia şi Estonia,
    *
    având în vedere actuala şi următoarele preşedinţii ale Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei,
    *
    având în vedere faptul că anul 2009 este anul celei de a XX-a aniversări a colapsului comunismului în Europa Centrală şi de Est, precum a uciderii în masă din România şi a masacrului din Piaţa Tiananmen din Beijing,

    solicităm:

    1.
    ajungerea la o înţelegere paneuropeană conform căreia atât regimurile totalitare naziste cât şi cele comuniste să fie judecate fiecare în conformitate cu potenţialul propriu de a dezvolta politici distructive de aplicare sistematică a formelor extreme de teroare, suprimând toate libertăţile civice şi umane, pornind războaie agresive şi, ca parte componentă a propriilor ideologii, exterminând şi deportând naţiuni întregi şi grupuri de populaţie, şi, drept urmare, acestea să fie considerate principalele dezastre care au lovit secolul XX,
    2.
    recunoaşterea faptului că multe crime comise în numele comunismului ar trebui considerate crime împotriva umanităţii, servind ca avertisment pentru generaţiileviitoare, în acelaşi mod în care au fost recunoscute crimele nazismului de Tribunalul de la Nuremberg,
    3.
    formularea unei perspective comune privind crimele regimurilor totalitare, inter alia regimurile comuniste, şi propagarea unei conştiinţe europene asupra crimelor comunismului, cu scopul definirii unei atitudini comune faţă de crimele regimurilor comuniste,
    4.
    introducerea unei legislaţii care să permită Justiţiei să îi judece şi să îi condamne pe autorii crimelor comuniste şi să compenseze victimele comunismului,
    5.
    asigurarea principiului unui tratament egal şi non-discriminatoriu al victimelor tuturor regimurilor totalitare,
    6.
    exercitarea unei presiuni la nivel european şi internaţional în direcţia condamnării crimelor comuniste din trecut şi în vederea susţinerii unei lupte eficiente împotriva crimelor comuniste în desfăşurare,
    7.
    recunoaşterea comunismului ca parte integrantă, nocivă, a istoriei comune a Europei,
    8.
    acceptarea responsabilităţii paneuropene a crimelor comise de comunism,
    9.
    stabilirea datei de 23 august, ziua semnării Pactului Hitler-Stalin, cunoscut ca Pactul Molotov-Ribbentrop, ca zi de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, atât naziste cât şi comuniste, în acelaşi mod în care Europa comemorează victimele Holocaustului la data de 27 ianuarie,
    10.
    adoptarea unei atitudini responsabile de către parlamentele naţionale în ceea ce priveşte recunoaşterea crimelor comuniste ca şi crime împotriva umanităţii, conducând la adoptarea legislaţiei necesare şi la monitorizarea parlamentară a acestei legislaţii,
    11.
    organizarea unor dezbateri publice referitoare la folosirea comercială şi politică, inadecvată, a simbolurilor comuniste,
    12.
    continuarea audierilor Comisiei Europene privind victimele regimurilor totalitare, în scopul redactării unei comunicări a Comisiei,
    13.
    stabilirea, în statele europene care au fost conduse de regimuri comuniste totalitare, a unor comitete compuse din experţi independenţi însărcinaţi cu strângerea şi evaluarea informaţiilor referitoare la încălcarea drepturilor omului la nivel naţional sub regimul totalitar comunist, cu scopul unei colaborări strânse cu un comitet de experţi al Consiliului Europei,
    14.
    asigurarea unui cadru legal internaţional privind accesul liber şi nerestricţionat la arhivele conţinând informaţii despre crimele comunismului,
    15.
    fondarea unui Institut al Memoriei şi Conştiinţei Europene care să fie atât – A) institut european de cercetare pentru studierea totalitarismului, dezvoltând proiecte ştiinţifice şi educaţionale şi oferind suport reţelei de institute naţionale de cercetare care se specializează pe tema experienţei totalitare, B) şi un muzeu/centru comemorativ paneuropean al victimelor tuturor regimurilor totalitare, cu scopul comemorării victimelor acestor regimuri şi a conştientizării crimelor comise de acestea,
    16.
    organizarea unei conferinţe internaţionale pe tema crimelor comise de regimurile totalitare comuniste, cu participarea unor reprezentanţi ai guvernelor, alăturide parlamentari, profesori, experţi şi delegaţi din partea ONG-urilor, urmând ca rezultatele să fie făcute cunoscute la nivel mondial,
    17.
    adaptarea şi revizuirea manualelor de istorie a Europei astfel încât copiii să poată învăţa şi să fie avertizaţi cu privire la comunism şi la crimele sale în acelaşi mod în care sunt învăţaţi să privească crimele nazismului,
    18.
    dezbaterea amănunţită şi extinsă la nivelul întregii Europe cu privire la istoria şi moştenirea comunistă,
    19.
    comemorarea a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a masacrului din Piaţa Tiananmen şi a macelului din Romania

    noi, participanţii Conferinţei de la Praga, intitulate „Conştiinţă Europeană şi Comunism”, ne adresăm tuturor popoarelor Europei, tuturor instituţiilor politice din Europa, incluzând guvernele naţionale, parlamentele, Parlamentul European, Comisia europeană, Consiliul Europei şi alte organisme internaţionale relevante, şi facem un apel să îmbrăţişeze ideile şi cererile formulate în prezenta Declaraţie de la Praga şi să le implementeze prin măsuri concrete.

    ………………………………………………………………………………………………………………………………

    semnatari fondatori:

    Václav Havel, fost disident şi Preşedinte al Cehoslovaciei / Republicii Cehe

    Joachim Gauck, fost Comisar Federal al arhivelor Stasi, Germania

    Göran Lindblad, Vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Membru al Parlamentului, Suedia

    Vytautas Landsbergis, Membru al Parlamentului European, fost disident şi Preşedinte al Lituaniei

    Jana Hybášková, Membru al Parlamentului European, Republica Cehă

    Christopher Beazley, Membru al Parlamentului European, Marea Britanie

    Tunne Kelam, Membru al Parlamentului European, fost disident, Estonia

    Jiří Liška, Senator, Vicepreşedinte al Senatului, Parlamentul Republicii Cehe

    Martin Mejstřík, Senator, Parlamentul Republicii Cehe

    Jaromír Štětina, Senator, Parlamentul Republicii Cehe

    Emanuelis Zingeris, Membru al Parlamentului, Lituania, Preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Investigarea Crimelor Regimurilor de Ocupaţie Nazistă şi Comunistă din Lituania

    Tseten Samdup Chhoekyapa, Reprezentant al Sanctităţii Sale Dalai Lama, Geneva, Tibet

    Ivonka Survilla, Preşedinte în Exil al Bielorusiei, Canada

    Zianon Pazniak, Preşedinte al Frontului Naţional Popular al Bielorusiei, Preşedinte al Partidului Conservativ Creştin Belarus, USA

    Růžena Krásná, fost prizonier politic, politician, Republica Cehă

    Jiří Stránský, fost prizonier politic, scriitor, fost preşedinte al clubului PEN, Republica Cehă

    Václav Vaško, fost prizonier politic, diplomat, activist catolic, Republica Cehă

    Alexandr Podrabinek, fost disident şi prizonier politic, jurnalist, Rusia

    Pavel Žáček, Director, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Republica Cehă

    Miroslav Lehký, Vicedirector, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Republica Cehă

    Łukasz Kaminski, Vicedirector, Institutul Memoriei Naţionale (IPN), Polonia

    Michael Kißener, profesor de istorie, Johann Gutenberg University, Mainz, Germania

    Eduard Stehlík, istoric, Vicedirector, Institutul pentru Istorie Militară, Republica Cehă

    Karel Straka, istoric, Institutul pentru Istorie Militară, Republica Cehă

    Jan Urban, jurnalist, Republica Cehă

    Jaroslav Hutka, fost disident, compozitor, Republica Cehă

    Lukáš Pachta, politolog şi scriitor, Republica Cehă

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: