Este important ca alegerile parlamentare din 2009 sa fie corecte, democratice și transparente

Dezbaterile privind soarta alegerilor parlamentare din 2009 sunt aprinse și necesare, căci numai în confruntarea ideilor se pot identifica soluții viabile. Liderii partidelor nu ar trebui sa reacționeze dureros atunci cînd citesc comentarii politice care nu le plac sau îi critica, dacă se consideră democrați. Se discută mult despre o singură listă  pe care ar trebui să participe partidele necomuniste și care nu sunt în alianță cu comuniștii. Judecînd însă după reacțiile unor politicieni e clar că nu va fi posibilă participarea opoziției pe o singură listă. Astfel liderul AMN la o conferință de presă a declarat că partidul va merge singur în alegeri, dar sunt invitate partidele fără șanse să fuzioneze. De asemenea liderii PL au declarat că formațiunea va merge singură în alegeri. După cum se știe blocurile electorale sunt interzise prin lege iar pragul este destul de inalt – 6%. În aceste condiții societatea civila și expertii independenți trebuie să încerce să vină cu analize la rece, propuneri și soluții.

O importanţă decisivă pentru a stabili ierarhia partidelor o au personalităţile politice din topul de încredere a primilor zece personalităţi politice care apar în diverse sondaje. Deoarece în RM alegerile au loc pe bază de liste de partide, contează foarte mult unde se vor plasa politicienii din acest top. Partidele care nu au nici o persoană din acest top printre primii pe listă nu au nici o șansă să treacă pragul electoral. Conform rezultatelor barometrului efectuat de IPP și publicat la 23 aprilie la întrebarea care este personalitatea politică în care aveţi cea mai mare încredere, pe primele cinci poziții sau plasat Voronin, Lupu, Chirtoaca, Tarlev si Urechean.

Un factor important pentru rezultatele scrutinului este prezenta alegătorilor la viitoarele alegeri parlamentare, în acest sens pentru viitorul scrutin pot fi relevante datele de la ultimele două electorale.

La alegerile parlamentare din 2005 au fost înregistrati 23 de concurenți electorali, inclusiv 2 blocuri electorale, 9 partide sau mişcări social-politice şi 12 candidaţi independenţi. Rata de participare la scrutin a fost de 64.84%, în total au votat 1,576,079 de alegatori.

La 3 iunie 2007 în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale. Rata de participare la alegeri pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost de 52.34%, iar în mun. Chişinău — de 37.17%.

Conform informației de pe site-ul Comisiei Electorale Centrale (CEC) în R.Moldova la data de 01.03.2006, fără regiunea transnistreană, erau înregistrați două milioane  patru sute patruzeci și nouă de mii și una sută șaizeci și patru de alegători (2,449,164). Din aceștia 567.602 sunt înregistrati în Chisinau. Dacă calculăm din rata de participare reală de aproximativ 60% de participanți  la alegeri care constituie circa 1.469.498 de alegatori, avem cifra de 88.169 alegatori care constituie 6% pentru trecerea unui partid în Parlament. Deci orice partid din Moldova dacă doreste să-și depună lista pentru alegerile parlamentare trebuie sa gîndească bine daca reușește să acumuleze circa 90.000 de voturi.

 

 Spectrul politic moldovenesc nu este echilibrat

Sistemul politic moldovenesc funcţionează cu un singur partid mare PCRM care are atuul guvernării și deţinerii  puterii de stat, fapt care îl avantajează enorm la viitoarele alegeri. PCRM  mai are 334 de primari, ceia ce constituie 37.35% la localele din 2007. Începînd din iunie 2008 controlează împreună cu aliații și CMC.

 Avem un partid mijlociu, AMN  care controlează o serie de consilii raionale și care mai are 157 de primari ceia ce constituie 17.61% la localele din 2007, ocupînd locul doi după comuniști. AMN-ul este reprezentat în special de liderul Serafim Urechean și vicepreședintele Veaceslav Untilă. Președintele partidului Urechean are o imagine de lider centrist, cu o experiență politică și administrativă importantă, fiind lider la sindicate și primar de Chișinău mai mulți ani. Untilă este un lider cu un mesaj clar de centru-dreapta, care se pronunță pentru integrarea RM în UE și NATO. Astfel principalii doi lideri a AMN incearcă să capteze electoratul de centru prin Urechean și cel de centru-dreapta prin Untilă. AMN ar face bine dacă ar implica cîțiva tineri performanți în conducerea partidului.

Alte partide mai reprezentative sunt PD, PLDM, MAE, PNL, PSD, PL, PPCD care luptă pentru supravieţuire şi speră să treacă cumva pragul electoral.

Astfel spectrul politic moldovenesc nu este echilibrat, existînd două probleme mari de care depinde și soarta alegerilor.

Prima problemă este lipsa unui partid consolidat de centru-dreapta. Dacă s-ar uni prin fuziune AMN, PLDM, PNL, PL şi MAE cu siguranță s-ar reuşi un partid de circa 35% care ar aduce echilibrul necesar pe scena politică. Știm deja că acest lucru este aproape imposibil şi cîteva dintre ele în afară de AMN vor dona voturi comuniştilor prin redistribuire, dacă vor merge singure la alegeri.

 Altă problemă mare, nu există un partid sau un lider puternic pe stînga și centru-stînga capabil să-i facă concurenţa lui Voronin și PCRM pe acest segment electoral. Trebuie să constientizăm că majoritatea votanţilor în R.Moldova o constituie oamenii din păturile sociale vulnerabile și pensionarii care sunt circa un milion. Aceştia nu emigrează  nicăeri din țară şi sunt dispuşi să voteze partide populiste de stînga, care le fac promisiuni legate de salarii, pensii, burse etc. Ceilalti oameni activi și tineri, peste jumatate de milion care au emigrat și care prin remitențe salvează Moldova de colaps din pacate nu pot vota și nu pot să decidă cine va conduce țara. De asemenea trebuie luat în considerație faptul că minoritățile naționale se prezintă în număr mare la alegeri și votează în mare majoritate cu partide de stînga. O altă cauză importantă a succesului partidelor de stînga este conflictul identitar dintre băștinași care sau împărțit în moldoveni și romani și nu prezintă unitate națională. Cei ce se identifica drept moldoveni voteaza mai mult cu centru-stînga, cei ce se identifică drept romani mai mult cu centru-dreapta.

Paradoxal este faptul că sunt doar doi politicieni care ar putea lua masiv voturi de la Voronin pe acest segment de centru-stînga important electoral și ambii sunt crescuți de către PCRM și Voronin.

Alegerea lui Marian Lupu, în funcția de Președinte al Parlamentului, care în 2005 era independent pe listele comuniștilor, o figură politică agreată de unii diplomați americani și europeni de la Chișinău,  a fost o condiție pentru a fi votat Voronin presedinte și a fost prezentată atunci drept o garanție de continuare a reformelor, luîndu-se în calcul și eventuala încercare a lui Voronin de a renunța la angajamentele asumate de integrare europeana. Ulterior Lupu a devenit membru PCRM și a încercat să promoveze o reformare profundă a partidului comuniștilor, susținînd ideia lui Vladimir Socor de transformare a acestuia într-un partid modern de stînga, afiliat PSE și cu altă denumire, fapt care nu a reușit. În consecință Lupu a fost marginalizat si nu a fost ales în organul principal al PCRM care este Biroul Politic format din șapte membri  și nu a fost numit nici în Comisia pentru integrare europeană care activează pe lîngă Președinție, fiind Președintele Parlamentului! De altfel Vladimir Socor le-a dat de înțeles comuniștilor că viitorul Președinte al R.Moldova trebuie să cunoască  excelent limba engleză și să fie o persoană agreată în Occident, făcînd aluzie anume la Marian Lupu. Deocamdată Lupu nu s-a decis   să o rupă cu comuniştii şi să rişte angajîndu-se într-un joc politic pe cont propriu.

 În anumite condiţii  Vasile Tarlev poate să devină un oponent periculos pentru Voronin. Acesta ar putea să meargă la viitoarele alegeri în tabăra opoziţiei de centru  și are un potențial electoral în special la rusofoni și moldoveniști de circa 5-10 %. Alegerea lui Tarlev în funcţia de preşedinte al UCM ar putea avea loc în cadrul Congresului extraordinar al partidului din 27 septembrie. Mihai Petrache la conferința de presă a recunoscut că anterior formaţiunea sa a dus tratative, timp de şase luni, cu spicherul Marian Lupu, dar n-au putut să ajungă la o înţelegere, pentru că Lupu încă nu poate părăsi partidul de guvernamint . El a mai spus ca ex-premierul n-a venit în UCM de unul singur, ci a cooptat în Consiliul republican al partidului și alți oameni de-ai săi. Daca Tarlev va deveni liderul UCM acest fapt poate schimba raportul forțelor în ierarhia partidelor, însă este devreme de analizat acest impact.

Oricum  sfetnicii lui Tarlev i-au produs un  deserviciu plasîndu-l în fruntea unui grup numit Prietenii Rusiei. În acest mod ei au reuşit să-l izoleze de o bună parte de elită şi electoratul proeuropean, plasîndu-l pe acesta undeva în zona lui Klimenco şi Formuzal unde nu sunt prea multe voturi.

PD şi PSD au punţi de legătura cu PCRM, există contacte între lideri, există şi cooperare, Diacov a votat cu Voronin în 2005 iar Muşuc recent a devenit Preşedintele CMC cu ajutorul comuniştilor. În una din intervențiile televizate Voronin a declarat: “votați PPCD pe dreapta, PD pe centru și PCRM pe stînga”. Separat PD şi PSD riscă să nu treacă pragul electoral, Braghiș se afla pe locul 8 iar Diacov pe 11 în topul de încredere din sondajul IPP.

Împreună însă aşa cum au anunţat că negociază, au şanse mai mari, însă chiar şi în cea mai bună conjunctură nu vor reuşi să acumuleze împreună mai mult de 15%.
Şansa pentru schimbare este noua generaţie de politicieni, oamenii sau saturat de vechea clasă politică care nu a reușit să gestioneze eficient țara după obținerea independenței. Foștii kgb-ști, nomeclaturiști și politruci de tot soiul revopsiți în democrați, au compromis noțiunea de democrație și guvernare corectă și au adus R.Moldova la nivelul de cel mai sărac și disperat stat din Europa.

Cazul Chirtoacă, cînd un tînăr fără experienţă de administrare a fost votat de electoratul din Chişinău la postul de Primar General este elocvent. PL a obținut un avantaj imens avîndul pe Chirtoacă primar de Chișinău și are șansa să-și consolideze partidul pentru a intra în viitorul Parlament. Este meritul lui Mihai Ghimpu că a crezut în șansa lui Chirtoacă și l-a promovat , care în prezent se află în primele trei poziții ale topului încrederii, însă trebuie menționat că se putea gestiona mai bine victoria lui Chirtoacă. În jurul lui se mai pot coagula forţele naţional-democratice, cel puţin pe segmentul PL, MAE, PNL cu implicarea  liderilor Forului Democrat al romanilor. Astfel sar putea consolida o forţă politică de circa 25%, care ar putea să dicteze schimbarea. Altfel însă PL se va situa probabil la cota de circa 6-10%, cu condiţia să nu facă greşeli care ar putea să-i coste.

PLDM este un partid tînăr și ambițios, unii fac asemănări între fostul PSL și PLDM, după modul incisiv în care și-au început activitatea. Experții declară că pentru a vedea forța unui partid și a-l caracteriza este necesar ca acesta să treacă cel puțin prin două campanii electorale. Astfel în acest caz analiza se poate baza doar pe calitățile liderilor. Vladimir Filat liderul partidului  are experiență politică, a fost la guvernare fiind șeful departamentului privatizare și ministru în guvernul Sturza. A fost zece ani membru marcant al PDM alături de Diacov, a votat pentru Voronin în 2005, a avut  curajul să declare că a greșit, deschizîndu-și drumul către spectrul de centru-dreapta. Avantajul lui Filat este că fiind om de afaceri prosper are resurse financiare și poate să-și plătească proiectul politic, utilizînd cele  mai reușite tehnologii și experți. Al doilea în PLDM este Alexandru Tănase care de asemenea are experiență politică, el a fost în 1990 membru a Organizației Tineretului Democrat, afiliată FPM  la mișcarea de eliberare națională. Ulterior a fondat Liga națională a tineretului care l-a susținut pe Snegur în 1991 la alegerile prezidențiale, apoi a fost un timp membru al PSL fiind și membru al grupului de inițiativă pentru crearea acestuia, apoi a candidat ca independent pe listele PDM în 2007, devenind consilier în CMC.  Dar PLDM va fi în concurență acerbă cu AMN si PL , fiind plasat undeva între acestea două ca mesaj politic și imagine publică și este greu de crezut că vor trece toate trei în Parlament.

PPCD şi Roșca sunt un caz special în politica moldoveneasca, la alegerile locale din 2007 partidul a acumulat 58 mandate de primari, ce constituie 6.58%. Aşa cum au mai declarat şi alţii, este posibil ca într-o anumită conjunctură postelectorală PPCD în cazul cînd trece în Parlament să se desolidarizeze de comunişti şi să meargă la guvernare cu o alianţa necomunistă.  În R.Moldova totul este posibil, in afara de salariul mediu lunar de una mie  EURO în viitorii 50 de ani.

 

 Unele concluzii

Este important ca alegerile parlamentare din 2009 sa fie corecte, democratice și transparente. Comisia Electorala Centrala trebuie sa  perfecteze „Registrului de stat al alegătorilor”  ca să poată fi utilizat în alegerile parlamentare din 2009. Modulul „Registrul de stat al alegătorilor” este un sistem informaţional automatizat care va fi deţinut de Comisia Electorală Centrală și este principalul instrument pentru constituirea corectă şi veridică a listelor electorale, un mecanism pentru evitarea eventualelor duble votări.

Societatea civilă ar trebui să convoace iarași o masă rotundă ca și în 2007 pentru a monitoriza procesul preelectoral și postelectoral.

Problemele economice, inundaţiile şi creşterea preţurilor contează, comunistii ar putea să piardă cîteva procente dacă nu gestionează corect criza, însă acestea nu vor fi decisive în viitoarea electorala.

Dacă nu participă regiunea transnistria cu o circumscripţie la alegeri, căreia posibil i se va aloca o cota de circa 15 deputați din 101, se poate repeta cu unele diferenţe situaţia din 2005.

În aceste condiţii PCRM are toate şansele să acumuleze de la 25% la 40% , dacă judecăm după ultimele sondaje şi rezultatele de la alegerile locale şi prin redistribuire să obţină circa 30-45 de mandate de deputaţi, să încerce să rămînă la guvernare forţînd o alianţă cu vre-unul din partidele trecătoare. Poate fi PPCD, PD sau PSD mai nou. Astfel PCRM poate să obţina primul loc la alegeri, însă nu va avea majoritate nici constituţională, nici prezidentială de 61 mandate, nici guvernamentala de 52 de mandate. PCRM poate să ofere de exemplu posibilei alianţe PD-PSD sau PPCD postul de Prim-ministru, păstrînd pentru sine Preşedinţia ţării şi a Parlamentului şi astfel cu circa 60 de mandate această alianţă  poate guverna încă patru ani.

De cealaltă parte pivotul unei posibile alianţe de guvernare ar putea deveni AMN cu condiţia să acumuleze peste 15% cît mai aproape de 20% ceia ce ar însemna în jur de 25 de mandate. 

AMN împreună cu PL care poate acumula circa 10 %, PD-PSD pe o singură lista circa 15 % şi PPCD sau PLDM circa 7%, adică împreună toată opoziţia acumulînd circa 55-65 mandate de deputaţi,  toţi aceştia ar putea să se unească  împotriva comuniştilor. Un singur lucru e cert, PCRM şi AMN nu pot fi împreună într-o alianţă de guvernare.  Dacă vor cîștiga a treia oară comuniștii și vor fi iarași la guvernare vina va fi a liderilor partidelor necomuniste care nu au înțeles că trebuie să se consolideze și să formeze o forță politică puternică de centru-dreapta.

Totul va depinde de capacitatea de negociere şi compromis a liderilor, dar și de conjunctura internațională. Va fi important și pentru Moldova cine va cîștiga cursa prezidențială în SUA și cine va cîștiga alegerile parlamentare din Romania și respectiv cine va fi prim-ministru .

Analiza de mai sus vine de fapt cu propunerea alierii partidelor pe principii doctrinare şi de simpatie reciprocă între lideri, altă soluţie nu există. Trierea partidelor o va face electoratul, cele mai puternice vor supraviețui și se vor fortifica iar cele slabe sau vor fuziona sau vor dispărea.

Deci cine va forma coaliţia de guvernămînt in 2009?

PS

O parte din acest comentariu  a aparut la 8 august,  a fost insa completat si redactat.

 

2 Răspunsuri to “Este important ca alegerile parlamentare din 2009 sa fie corecte, democratice și transparente”

  1. myionsclifos Says:

    Interesanta analiza 😉 „Liderii” nu mai cred in aliante. Si au si de ce. Cred ca se acorda o atentie exagerata factorului Vasile Tarlev…

  2. admin Says:

    Vasile Tarlev a fost prim-ministrul lui Voronin si toate succesele si insuccesele guvernarii comuniste ii leaga profund. Imediat dupa Voronin, al doilea in topul popularitatii este Tarlev. E problema mare pentru Voronin daca Tarlev intr-adevar se implica in Uniunea Centrista!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: