ANI in locul CCCEC

Astazi 7 august am fost invitatul postului de televiziune DTV impreuna cu prim-vecepresedintele AMN d-l Veaceslav Untila , la o emisiune moderata de catre ziaristul Petru Grozavu. Tema emisiunii a fost recentele majorari a tarifelor de livrare a gazelor naturale, a celor de producere şi de livrare a energiei electrice şi a energiei termice operate de Agenţia Naţionala pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din 30 iulie. De asemenea am discutat despre inundatii si despre declaratiile de avere ale deputatilor.

D-l Untila a fost critic la adresa guvernarii asa cum ii sta bine unui lider de opozitie, mi-a retinut atentia declaratia dinsului ca exista o intiativa legislativa a d-lui care a fost votata in prima lectura conform careia vor fi plasare pe pagina parlamentului declaratiile de avere ale deputatilor. Eu la rindul meu am declarat ca masurile de sprijinire a paturilor defavorizate rezultate din ultimele scumpiri nu sunt suficiente si nici nu au cum sa fie deoarece exista un decalaj intre veniturile cetatenilor care sunt modeste si simbolice si preturile reale de pe piata. In cadrul discutiilor despre ineficienta masurilor anticoruptie ale actualului guvern, politizarii structurilor de stat abilitate in acest domeniu, a fost atinsa tema eficientizarii schemei guvernamentale pentru a inlatura organelle care se dubleaza si care cauzeaza pierderi de bani si eforturi. Astfel eu am propus sa fie lichidat CCCEC care dubleaza activitatea MAI, Procuraturii , SIS, MF si altor organe, iar in locul sau sa fie creat un organism similar Agenţiei Naţionale de Integritate din Romania. Apropo ANI a fost creat la insistentele UE care a atras atenţia României asupra necesităţii de a crea un mecanism de verificare a declaraţiilor de avere, după cum este consemnat şi în documentul de poziţie comună al UE pe domeniul justiţie şi afaceri interne.
O poziţie similară a adoptat şi Grupul Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO). Una dintre recomandările GRECO, ca urmare a evaluării din 2005, se referea la necesitatea îmbunătăţirii mecanismului de verificare a averilor şi conflictelor de interese.

 Am intrat pe site-ul http://www.just.ro/Sections/AgenţiaNaţionalădeIntegritate/ si am gasit mai multe informatii despre ANI. Astfel Agenţia Naţională de Integritate este prezentata ca fiind un mecanism eficient de control al averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice, al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor. Înfiinţarea ANI este un  succes în lupta anticorupţie, după ce România a instituit, în anul 2005, cele mai detaliate declaraţii de avere din Europa, având caracter public şi fiind disponibile online.

 Deşi obligativitatea declarării averilor există încă din anii 90, mecanismele de control al averilor dobândite pe timpul mandatului au apărut mult mai târziu şi au fost concepute pentru a fi foarte greu de utilizat. În acelaşi timp, controlul conflictelor de interese era fragmentat şi lacunar, nefiind exercitat în mod sistematic.
Odată cu înfiinţarea Agenţiei se presupune ca aceste deficienţe vor fi înlăturate, ANI fiind un organism care va monitoriza permanent declaraţiile de avere/interese, conflictele de interese şi regimul incompatibilităţilor. Spre deosebire de mecanismele anterioare, ANI va acţiona în mod pro-activ pentru detectarea şi sancţionarea celor ce nu respectă legea, existând posibilitatea ca sesizările să se facă şi din oficiu.

 Cel mai important este ca ANI poate opera si sanctiuni astfel in cazul averilor nejustificate, dacă inspectorii de integritate constată că există o diferenţă vădită între averea dobândită şi veniturile câştigate, ei se vor adresa instanţei solicitând confiscarea părţii dobândite în mod nejustificat (art. 4 alin. 2 lit. a)
Ca pedeapsă complementară deciziei de confiscare, se aplică interdicţia dreptului de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor elective pe o perioadă de trei ani (art. 47 alin. 2)

În cazul conflictului de interese, actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea legii, sunt lovite de nulitate absolută (art. 45 alin. 1); sancţiunile disciplinare pot merge până la eliberarea din funcţie (art. 47), iar persoana care a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de interese va avea interdicţia de a exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani (art. 47 alin. 2).

În cazul incompatibilităţilor, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate, constituie temei pentru eliberarea din funcţie (art. 47 alin. 3).

In concluzie, consider ca avem nevoie de perfectionafrea cadrului legal in special in ce priveste institutiile in ce priveste combaterea coruptiei in R.Moldova.  Trebuie sa constatam in acest sens ca crearea CCCEC a fost o intentie buna, insa nefind bine gindita, creaza dublari in activitatea organelor de stat, necesita cheltueli suplimentare din bugetul de stat care R.Moldova nu si le poate permite si a devenit o problema care trebuie rezolvata urgent. R.Moldova este o tara prea saraca si batuta de seceta si inuntatii si nu poate sa-si permita intretinerea a unor structuri de forta care isi dubleaza eforturile si cheltuei bani din bugetul si asa auster. Propunerea mea este desfiintarea CCCEC si disponibilizarea personalului competent de acolo catre SIS, MAI, Procuratura si alte structuri de stat. Iar pentru a combate eficient coruptia trebuie create o sectie specializata in cadrul Procuraturii Generale si ceva similar ANI-lui din Romania.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: