Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Haideti sa comentam acest proiect de lege si nota informativa

http://parlament.md/lawprocess/drafts/

Proiect

LEGE pentru modificarea articolului 78 din Constituţie

Parlamentul adoptă prezenta lege constituţională. Articol unic.

– Articolul 78 din Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1), cu modificările şi comletările ulterioare, va avea următorul cuprins:

Articolul 78

Alegerea Preşedintelui    
(1) Preşedintele  Republicii  Moldova este ales prin vot  universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.   
(2) Pentru funcţia  de Preşedinte al Republicii Moldova pot candida cetăţenii Republicii  Moldova care au împlinit vîrsta de 40 de ani,  au locuit  sau  locuiesc permanent pe teritoriul Republicii  Moldova nu mai puţin de 10 ani şi  posedă limba de stat. Procedura de alegere a Preşedintelui  Republicii  Moldova este stabilită prin lege organică.  
(3) Nici o persoană  nu  poate  îndeplini funcţia de  Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate succesive.  
PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI

Nota informativă

Prin Legea nr. 1115 din  05.07.2000 (Monitorul Oficial nr. 088 din  29.07.2000) au fost introduce o serie de modificări şi completări în Constituţia Republicii Moldova. Între altele a fost modificat şi articolul 78 din Constituţie, care în varianta originară prevedea că Preşedintele  Republicii  Moldova este ales prin vot  universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. În redacţia nouă a acestui articol modalitatea de alegere a Prereşedintelui ţării a fost modificată, astfel încît actualmente Preşedintele ţării este ales de Parlament. Potrivit alin.(3) al art.78, este ales  candidatul  care a obţinut votul a trei  cincimi  din numărul  deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit  numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi  candidaţi  stabiliţi  în ordinea numărului descrescător  de  voturi obţinute în primul tur. Alin.(4) al acestui articol dispune că, dacă şi în  turul  al  doilea  nici un candidat  nu  va  întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Iar potrivit alin.(5), dacă şi după  alegerile repetate Preşedintele ţării  nu va  fi  ales,  Preşedintele  în  exerciţiu  dizolvă  Parlamentul  şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.Ţinem să subliniem că prin modificările operate s-a schimbat modalitatea alegerii şefului statului, fără ca să se schimbe şi competenţa acestuia, el rămânând în continuare garantul suveranităţii,  independenţei  naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.  N-au fost atinse prevederile referitoare la atribuţiile Preşedintelui ţării, cu excepţia excluderii art. 82 şi 83. Astfel, a fost exclus art. 82 care prevedea competenţele Preşedintelui privind numirea Guvernului: „după consultarea majorităţii parlamentare, Preşedintele Republicii   Moldova   desemnează   un  candidat   pentru   funcţia   de Prim-ministru  şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere  acordat de Parlament. În caz de  remaniere  guvernamentală sau de vacanţă a  postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea Primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”. Totodată, prevederi similare în fond au fost introduse în capitolul VI întitulat „Guvernul”. Astfel, art.98 în noua redacţie dispune că, după consultarea  fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova   desemnează   un  candidat   pentru   funcţia   de Prim-ministru. Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15  zile  de  la desemnare, votul de încredere al  Parlamentului  asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. În baza votului  de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul. În caz de  remaniere  guvernamentală sau de vacanţă a  funcţiei, Preşedintele   Republicii  Moldova  revocă  şi  numeşte,  la  propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.

 

Cît priveşte art.83, la fel exclus, acesta prevedea că Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la şedinţele Guvernului, prezidînd şedinţele la care participă şi că Preşedintele Republicii Moldova poate consulta Guvernul în probleme urgente şi de importanţă deosebită. Este evident că aceste prevederi nu ţin de careva atribuţii semnificative ale şefului statului şu nu afectează esenţa regimului de guvernare.

Mai mult ca atît, prin modificările operate a fost instituit dreptul Parlamentului de a demite şeful statului; potrivit art.89 alin.(1) în noua redacţie, în cazul  săvîrşirii  unor fapte prin care  încalcă  prevederile Constituţiei,  Preşedintele  Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi. Asemenea prevederi contravin principiilor de organizare a regimului parlamentar de guvernare, potrivit cărora şeful statului nu este responsabil politic faţă de parlament. Cu toate că este ales de parlament, şeful statului nu poate fi revocat de acesta, regula dată fiind considerată ca „una din dogmele ortodoxiei parlamentare”.

O analiză profundă şi complexă a prevederilor constituţionale referitoare la forma de guvernare arată că, atît pînă la revizuirea Constituţiei în anul 2000, cît şi după aceasta, modelul existent în Republica Moldova întrunea şi continuă să întrunească trăsăturile caracteristice ale regimurilor de guvernare mixte (numite şi semiprezidenţiale), care sunt foarte răspîndite în lume. Asemenea regimuri sunt produsul unor combinaţii de elemente, aparţinînd regimului prezidenţial şi celui parlamentar. În aceste regimuri raporturile dintre preşedinte, parlament şi guvern pot fi diferite, în funcţie de evoluţiile politice, regulile constituţionale şi voinţa electoratului, combinaţiile dintre elementele regimului prezidenţial şi cel parlamentar fiind destul de variate.

În regimul de guvernare instituit prin Constituţia Republicii Moldova, atît pînă la revizuirea Constituţiei în anul 2000, cît şi după aceasta, Preşedintele reprezintă statul, este garantul suveranităţii,  independenţei  naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, comandatul suprem al forţelor armate – funcţii caracteristice pentru regimurile mixte  (semiprezidenţiale) şi nespecifice pentru ţările cu forma de guvernare parlamentară (Germania, Italia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Grecia, India etc.).  Ca şi în  alte ţări cu regimuri mixte (semiprezidenţiale), în ţara noastră şeful statului are, în general, aceleaşi atribuţii privind reprezentarea supremă a statului,  apărarea ţări, politica externă, relaţiile cu Parlamentul (numirea alegerilor parlamentare, convocarea şedinţelor Parlamentului, dizolvarea Parlamentului, participarea la lucrărilr Parlamentului, dreptul de iniţiativă legislativă, promulgarea legilor etc.), constituirea altor organe de stat (numirea guvernului etc.), numirea în funcţii publice, soluţionarea problemelor cetăţeniei, acordarea graţierii, acordarea distincţiilor de stat şi a gradelor militare supreme etc.

Prin intervenţia nejustificată în textul Constituţiei în anul 2000 a avut loc nu  schimbarea   formei de guvernare,  ci doar a modalităţii alegerii şeful statului, creîndu-se un model constituţional deficient, care a generat în continuare situaţii de criză politică. Astfel, după cum arată experienţa din ultimul timp, Republica Moldova nu dispune de un sistem de alegere a şeful statului  care ar prevedea  mecanisme de ieşire din situaţii de impas, atunci cînd parlamentarii nu ajung la un compromis privind  alegerea Preşedintelui, astfel  uşor declanşându-se dizolvări de  Parlament şi alegeri anticipate, iar de aici instabilitate politică, economică şi socială. Crizele politice declanşate în rezultatul eşecurilor alegerii Preşedintelui ţării în cadrul Parlamentului de legislatura a XVII-a, în mai-iunie 2009 şi apoi în cadrul Parlamentului de legislatura a XVIII-a în octombrie-decembrie 2009, demonstrează elocvent faptul că mecanismul de alegere a şefului statului prevăzut de art.78 din Constituţie este deficient şi poate genera situaţii de criză şi în viitor, or o societate democratică este guvernată de principiile stabilităţii raporturilor juridice şi previzibilităţii sistemului de guvernare.

Pentru a depăşi criza constituţională şi politică, propunem revenirea la alegerile directe ale Preşedintelui ţării de către populaţie. Potrivit art.78 din Constituţie în noua redacţie, Preşedintele  Republicii  Moldova este ales prin vot  universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Revenirea la alegerea Preşedintelui prin scrutin direct este justificată atât din punct de vedere juridic cît şi politic. În aşa mod se va înlocui mecanismul deficient de alegere a preşedintelui cu unul viabil şi eficient şi se vor înlătura inadvertenţele în ceea ce priveşte modalitatea de alegere a Preşedintelui în raport cu organizarea regimului de guvernare care există în prezent.

Alegerile populare conferă o mai mare legitimitate democratică unui preşedinte, decât un conducător ales de către un organ legislativ. Desemnarea preşedintelui prin vot direct determină cu mai multă precizie preferinţele politice ale cetăţenilor. Mandatul direct a unui preşedinte îl face mult mai responsabil faţă de cetăţeni. După cum arată datele publicate ale ultimului sondaj, 74% din populaţia ţării se pronunţă pentru alegeri directe (sondaj efectuat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing “CBS-AXA” în parteneriat cu IDIS „Viitorul”  în noiembrie 2009).

Alegerea directă a şefului statului sporeşte gradul de independenţă a preşedintelui de presiunile politice ale parlamentului şi a partidelor. Se stabileşte instituţia Preşedinţiei şi ale legislativului ca două structuri paralele. Acest aranjament permite fiecăreia din structuri de a supraveghea pe alta, în consecinţă se stabilesc mecanisme de prevenire a abuzurilor. Un preşedinte, desemnat prin vot universal, poate reacţiona mai rapid la situaţii în curs de dezvoltare decât cel ales de parlament, care trebuie să menţină sprijinul legislativului.

Alegerea directă a Preşedintelui este cea mai răspîndită modalitate de alegere a şefului statului; potrivit unui studiu efectuat asupra sistemelor electorale din 233 de state, în 37,7% Preşedintele este ales prin vot direct (Preşedintele este ales de Parlament în 14,1% ). Preşedintele esta ales direct de popor în majoritatea statelor europene (Austria, Belarusi, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Lituania, Macedonia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovenia etc.). Este, de asemenea, de remarcat că, alegerea directă a Preşedintelui a fost recomandată şi de Comisia de la Veneţia în avizul său adoptat în cadrul celei de-a 82-a sesiuni plenare din 12-13 martie 2010.

La elaborarea proiectului propus spre examinare au fost studiate prevederile  constituţionale în materia alegerii şefului statului ale unui şir de state cu regim mixt de guvernare.

În Polonia, potrivit art.127 al Constituţiei, Preşedintele Republicii este ales de naţiune prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret. Preşedintele Republicii este ales pe 5 ani şi poate fi reales o singură dată.

În România Preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Nici o persoana nu poate indeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive (art.81 al Constituţiei). Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani (art.83 al Constituţiei).

În Federaţia Rusă Preşedintele este ales pe 4 ani de cetăţenii Federaţiei Ruse prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret. Aceeaşi persoană nu poate ocupa funcţia de Preşedinte mai mult de două mandate succesive (art.81 al Constituţiei).

În Ucraina Preşedintele este ales de cetăţenii Ucrainei prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret, pe termen de 5 ani. Aceeaşi persoană nu poate ocupa funcţia de Preşedinte mai mult de două mandate succesive  (art.102 al Constituţiei).

În Bulgaria  Preşedintele este ales prin sufragiu direct de către alegători pentru un mandat de 5 ani (art.93 al Constituţiei). Preşedintele poate fi ales la acelaşi post pentru cel mult doua mandate (art.95 al Constituţiei).

În Lituania Preşedinte al Republicii poate fi ales cetăţeanul Lituaniei, care locuieşte nu mai puţin decît ultimii trei ani în Lituania, dacă a împlinit pînă în ziua alegerilor cel puţin 40 de ani şi poate fi ales membru al Seimului. Preşedintele este ales de cetăţenii Lituaniei prin sufragiu universal, egal, direct şi scrutin secret pe termen de 5 ani. Aceeaşi persoană nu poate ocupa funcţia de Preşedinte mai mult de două mandate succesive (art.78 al Constituţiei).

În Slovenia Preşedintele Republicii este ales de naţiune prin sufragiu secret, universal şi direct cu majoritatea sufragiilor exprimate.  Preşedintele Republicii este ales pe 5 ani şi cel mult de două ori succesiv. Preşedinte poate fi ales numai un cetăţean sloven (art.103 al Constituţiei).

În Macedonia Preşedintele Republicii este ales prin sufragiu secret, universal şi direct pe termen de 5 ani. Aceeaşi persoană poate fi aleasă cel mult de două ori. Preşedinte poate fi ales numai un cetăţean al Macedoniei care a împlinit vîrsta de 40 de ani. Poate fi aleasă persoana care către data alegerii a fost rezident al Macedoniei cel puţin 10 ani în ultimii 15 ani (art.80 al Constituţiei).

Prevederile art.78 din Constituţie în redacţia nouă vor pemite depăşirea crizei politice şi constituţionale declanşate în rezultatul deficienţei reglementărilor actuale în materia alegerii şefului statului, neadmiterea ivirii unor asmenea crize în viitor, crearea unui mecanism de alegere a Preşedintelui ţării conform celor mai bune practici internaţionale, bazat sprijinul şi încrederea cetăţenilor.

http://parlament.md/lawprocess/drafts/
About these ads

19 Răspunsuri to “Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.”

  1. Fenix Says:

    O analiza fundamantala. Bravo!
    Doar o mica remarca: In F. Rusa Presedintele este ales pe o perioada de 6 ani.

  2. sheepripper Says:

    E 22 iunie, deci ce se poate spune mai mult decat atat:

    OSTASI,
    V-am fagaduit din prima zi a noii Domnii si a luptei mele nationale sa va duc la biruinta; sa sterg pata de dezonoare din cartea Neamului si umbra de umilire de pe fruntea si epoletii vostri.
    Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor stramosesti si a bisericii, lupta pentru vetrele si altarele romanesti de totdeauna.

    OSTASI,
    Va ordon: treceti Prutul!
    Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre.

    OSTASI,
    Plecati azi pe drumul biruintelor lui Stefan cel Mare ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus stramosii nostri cu lupta lor.
    Inainte. Fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aci straja dreptatii si zid de cetate crestina. Fiti vrednici de trecutul romanesc.

    OSTASI,
    Inainte. Sa luptati pentru gloria Neamului. Sa muriti pentru vatra parintilor si a copiilor vostri. Sa cinstiti prin vitejia voastra amintirea lui Mihai Voda si a lui Stefan cel Mare, a martirilor si eroilor cazuti in pamantul vesniciei noastre cu gandul tinta la Dumnezeu.
    Sa luptati pentru desrobirea fratilor nostri, a Basarabiei si Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vietii si a caminurilor batjocorite de pagani cotropitori.
    Sa luptati pentru a ne razbuna umilirea si nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele si Generalul Vostru.

    OSTASI,
    Izbanda va fi a noastra. La lupta.
    Cu Dumnezeu inainte!

  3. amycommunications Says:

    În ceea ce mă priveşte numai pe mine însămi ca femeie intelectuală şi de bun-simţ, adică cum nu prea mai găseşti niciunde în lume dar mai ales la noi la Romîni!! Se pare că nu sunt acceptată ca membră nicăieri nu doar din cauză că multe dintre ‚vîrfurile’ de la sectoare şi organizaţii şi locuri de muncă nu mă vor, dar fiindcă majorităţile –demagogi şi mediocri aşa cum este oriunde de la grădiniţă şi-n şcoli şi-n facultăţi pornind pînă mori-nu au nimic superior în ele-ei! Şi nu ştiu de aceea să facă diferenţa între ‚a fi mîndru şi încrezut’ şi ‚a fi sigură pe tine’ şi habar nu au care le sunt atribuţiile scrise de partid, nicidecum!!
    Cu toate că eu am înţeles încă din prima clipă ceea ce este bine şi ce nu e, ce însemnează atribuţiile de partid şi care este deosebirea dintre un concept politic şi altul, într-adevăr.
    Aşa încît, pînă acum eu le-am făcut reclamă gratuită şi nu m-a plătit pentru aceasta nici Mircea Geoană precum nu mi-a dat nimic chiar nimeni din partid!
    Vă-ntreb din nou, comercial vorbind: merită să mai doresc să intru în partidul care-teoretic numai-mă reprezintă, într-adevăr??

  4. iudinlex Says:

    Eu totusi cred ca forma de guvernare parlamentara este cea mai echitabila si care cea mai bine corespunde principiilor democratiei.
    Reforma trebuie facuta in directia asta. Doar asa vom scapa de mentalitatea oamenilor supusi lui “tatuca”. Trebuie de marit autonomia locala, de intarit parlamentarismul, de favorizat implicarea oamenilor in treburile societatii. Dar asa se va continua cu scrisorile catre Presedintele tarii pentru ca blocul locativ sa fie conectat la apa calda.

    AIE calca pe urmele comunistilor si anuleaza reformele facute de ei – cam cum s-a facut revenirea de la judete la raioane.

    NON PROGREDI EST REGREDI!

  5. taranca Says:

    Pentru noi luna iunie are atatea semnificatii- ca trebuie sa invatam a le delimita pentru istoria neamului nostru-13 ,22, 28….

  6. aron Says:

    pentru sheepripper : 10+++++++, demult cautam acest text.

    sunt deacord ca parlamentarismul este cu mult mai superior, dar pentru moment trebuie sa acceptam asa. altfel riscam sa nu iesim din criza

  7. amycommunications Says:

    Auzi, prietene, dar noi acuma facem numai teorie. Eu personal, dup[ă ce i/am încercat pe toţi politicienii şi am avut experienţe cu toate partidele politice din Romînia/inclusiv cu cei aşa/ zişi ‘independenţi’ (ultiima oară o încercasem cu P.S.D., însă nici cu ăştia n-a ţinut) am ajuns la concluzia-ceva mai evoluată de ceea ce raţionam pînă acum, trebuie să recunosc: că absolut toţi oamenii la orişice nivel social sunt nişte tembeli cu mintea-n dos.Ceea ce este însă deranjant-am aversiune faţă de prostie, lucru care îmi pune piedici şi mă izolează mereu, trebuie să recunosc-este că toate şi toţi se cred deştepţi şi corecţi, chiar de sunt mult prea departe de aici. Iar vechii academicieni şi intelectuali care ar trebui să mă ajute pe mine toţi, ca tînără superdotată eu fiind, s-au apucat să facă politică -de şi pentru idioţi’. De parkă altele nu ar avea ei-ele de făcut, mai ales în vremurile ăstea în care noi murim de foame, cei mai mulţi şi suntem încontinuu la fel de amestecaţi şi izolaţii..
    De ce nu or lăsa generaţiile ăstea de boşorogi locul tinerelor şi tinerilor cu adevărat superdotaţi-şi nicidecum piloşi?? Aşa va fi sec. al XXIlea, stau şi mă-ntreb??

  8. amycommunications Says:

    .** My independent Legislative proposals as independent person Quatation from J.P.Sartre> “Atunci cînd se războiesc bogaţii, numai săracii au de pierdut’

  9. amycommunications Says:

    Şi nu prea ştiu cum e pi la voi, însă nu ie deloc filosofeală ce-ţi spui io acum: nu toţi sunt proşti, bineînţeles dar totul şi absolut totul porneşte de la capacitatea fiecăreei prsoane de a avea sinceritate şi respect real, faţă de seamămul tău: şi asta cere doar CURAJ!! ÎN VREMURILE ĂSTEA, CERE CHIAR CURAJ EXTREM!!
    Dar ştii, toţi oamenii dar mai ales balcanicii noştri romîni: sunt învăţaţi să te privească cînd te chinui şi să zică ‘ah. păi ce mare lucru, că asta păot să fac-să gînmdesc şi io’. (Auzi ce retardaţi..moştenire de orientali cretini..nu de latini, nu cred). Aşa încît, sunt toate-toţi învăţaţi să le dai tu-pe gratis tot!! în timp ce niciunul dte ei-ele nu-ţi dă nimic în schimb. Aşa că, vă-ntreb: mă ajutaţi să-mi fac o viaţă cum vreau eu, Urgent!_ Căci aui trecuzt atîţia ani..

  10. Lancaster Says:

    “Guvernare parlamentară” este o sintagmă nefericită în sine. În democraţia autentică (deci nu în statele ex-sovietice, care doar mimează democraţia) Parlamentul este puterea legislativă, iar Guvernul este puterea executivă. Preşedintele face parte din executiv, dar alegerea lui de către electorat îi conferă legitimitate.

    În ţările unde preşedintele are rol decorativ şi este ales de către Parlament (Germania, Ungaria) electoratul alege practic primul-ministru. În Moldova, primul ministru este desemnat de un grup politic de interese, nu de către electorat. Asta nu e democraţie.

    În privinţa Parlamentului, electoratul ar trebui să-şi aleagă reprezentanţii prin vot direct, ca să putem vorbi de democraţie. Alegerea pe liste de partid este o pseudo-democraţie. Fiecare unitate administrativă (raion) ar trebui să aleagă în mod direct unu sau mai mulţi parlamentari, pentru a se şti clar ce raion reprezintă fiecare parlamentar.

    Deşi Parlamentul este o instituţie tipică pentru democraţie, R.Moldova este un foarte bun exemplu de parlamentarism fără democraţie.

  11. amycommunications Says:

    De acord.

  12. amycommunications Says:

    Citat: Un sistem politic este concomitent un subsistem al sistemului social .
    De aici vedem de ce în orice stat din lume ar trebui să existe social-democraţie şi că părerea elitelor contează. Atît în Rep. Moldova cît şi în Romînia, unde naibii să existe democraţie dacă elitelor care se formează-oricît ar fi acestea de puţine-li se dă în cap, de către Guvernare??

  13. Fenix Says:

    Глава 4. Президент Российской Федерации

    Статья 81

    1. Президент Российской Федерации избирается на шесть лет гражданами Российской Федерации на основе всеобщего равного и прямого избирательного права при тайном голосовании.

  14. amycommunications Says:

    Worldof, să înţeleg prin asta ‘atracţie reciprocă’? (Eu am dezvăluit-o prima deşi nu ţi-am văzut ‘caracteristicile tehnice’ nici măcar pe Facebook, remember?
    Ei, teorie, teorie..via internet, from time 2 time.

  15. TELEGRAF Says:

    APROPO de declaratia comemorarii zilei de 28 IUNIE.

    Nu cunosc decat DOUA PERSONALITATI IMENSE in MOLDOVA ::::
    Domnul PRESEDINTE GHIMPU si DOAMNA VITALIA PAVLICENCU.

    ROMANIA CE asteapta pentru a reactiona ????

  16. pa Says:

    Respect pentru Ghimpu

  17. TANK Says:

    In general nu poti discuta cu tovaricii COCO despre libertate, despre patrie, despre natiune , despre adevaratele noastre origini romanesti, etc pentruca esti imediat considerat FASCIST ( CHIAR DACA ESTI NAZIST, sau democrat ).

    Cu tov Dodon insa, toata lumea are placere sa discute , cu toate ca dialogul este cel al SURZILOR, pentruca tov DODON da raspunsuri HILARIANTE la evidente elementare.

    Cineva, sper sa faca o liste cu acest umor COCO al tov DODON. Imi permit sa ma refer chiar la celebrul jurnalist, in persoana DOMNULUI TANASE si altii, care au si darul literaturii.

    Tov DODON vorbeste de ANTICOMUNISM precum ca ar fi “” O MODA “”, deci ceva trecator si maine, poimane popoarele care stiu ce inseamna comunismul vor veni la tov VORONIN sa-i ceara DICTATURA PROLETARIATULUI, cat mai multe DEPORTARI de CULACI, INTELECTIALI, PREOTI , cat mai multe beciuri pentru a impusca pe dusmanii poporului si mai ales, pe ROMANI si pe simpatizantii romanilor.

    Ce ma surprinde pe “” GLOBUL “”( amuzanta expresie inventata de cineva ) tov (evit sa spun “” DOMNUL “” pentru a nu fi taxat de fascist, adica de Roman, “” dusman secular “” al Moldovenilor ) nu vad sustinatori al partidului sau ci numai adversari ( “” INRAITI “” , ca sa utulizam o formula consacrata in comunism ). Este cumva partidul tov Dodon “” en perte de vitesse ??? “”. Cine poate sa-mi dea o explicatie ???
    Sau simpatizantii lui tov DODON sunt interzisi pe acest GLOB ????

  18. fbfgb Says:

  19. amycommunications Says:

    permite-mi să-ţi dau un ultimo sfat prietenesc de vrei să scăpaţi de populismul şi demagogia aistea de tip vanghelist şi geonesc-cerşetoresc, atî
    t de proprii unui socialism extremist ca în ‘Inimă de cîine’ a lui Bulgakov preferatu’ mieu.
    Aşadar, sfat diplomatic: prefă-te prietenu’ lu’ X şi al atenţie-tuturor romînilor!! şi scapă de doctor şi doctoriţă şi de ţigan din conducerea de partid!! Ai să vezi ce priză o să aibă la public..joacă-te ‘marinăreşte’ un pic! Joacă cu ei! Dănel Şovică oricum rămîne în Parlament, printre ăilalţi mulţi grăsuţi, chiar de pleacă Gionel. De Vlădescu şi ălălalt cu catedrala, n-ai mata grijă: ne ocupăm noi de el!(presa şi mai ales Externele).
    Dă-i întîi dracului pe ţigani şi-apoi..contra fufelor urîte, tîmpite şi răsfăţate(gen Udrea, Anastase etcaetera) pune o ţărancă sau o actriţă să le zvînte în limbaj dur de ţară-de coada vacii adică-niţel. De-aş fi io acolo în parlament, le-aş zice direct exactamente cosi: auzi făi, cine dracu ti crezi că faci asta întregului Parlament? Nu-ţi plac bărbaţii? Du-te să vezi cum se trăieşte la stînă, fără tăticu’ făi..mă ştii că sunt nebună rău cînd mă înfurii şi că nu glumesc cu ce i-aş face de-aş fi acolo şi io..uită-te fă la tine cum arăţi şi te porţi precum o matahală şi vrei să ai succes..pi nimic, bre! Da ce-i asta? Îţi baţi joc de noi, romînii ăştia cinstiţi?(pi Udrea pune-o să meargă la Istanbul să dea din buric, că la asta ie bună rău)..Punct.(Nu glumesc, bre!!)=

Lasă un răspuns

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 52 other followers

%d bloggers like this: